Politică

Fostul șef ANAF: ”Apostolii dezastrului v-au manipulat ordinar si au pregatit terenul pentru protejarea evazionistilor si blocarea scaderii taxelor!”

Raport intern ANAF tinut ascuns! Cum ati fost mintiti in legatura cu performanta ANAF din 2015 in colectarea veniturilor!

anaf-nu-accepta-dalmatieni-40356-1

  • la capitolul impozite indirecte (TVA, accize şi taxe de consumatie, taxe vamale, alte impozite pe produse) randamentul colectarii in Romania ESTE USOR SUPERIOR mediei UE-28
  • v-au ascuns si va ascund faptul ca veniturile directe din tarile cu care compara Romania includ impozitele pe proprietate, care sunt mult mai mari in UE
  • in 2015 diferenta dintre veniturile fiscale colectate în Romania, fata de media UE-28, s-a mentinut constanta, chiar daca cotele de impozitare principale au suferit diminuari semnificative in Romania
  • aceste date sunt cuprinse intr-un raport ANAF intern, inceput in 2015, care a fost blocat de la publicare de catre tehnocratii din MFP-ANAF
  • MFP, ANAF, Consiliul Fiscal, Banca Nationala, Comisia Europeana, FMI v-au ascuns aceste date ca sa isi justifice opozitia fata de scaderea taxelor

 

In ultimii ani, mai precis de la momentul aderarii Romaniei la UE, cu fiecare prilej al reducerii/eliminarii vreunei taxe fiscale sau parafiscale asistam la o resurectie imediata in spatiul public a opiniilor unor specialisti, garnisiti cu titluri academice, care prevestesc dezastrul. Nu voi inventaria acum trecutele luari de pozitie ale acestor apostoli ai neamului, situati in pozitii generos platite si din banii contribuabililor romani (Consiliul Fiscal, Banca Nationala, Comisia Europeana, FMI, etc.). Ele s-au dovedit infirmate de realitatea economica, insa nu acesta este scopul prezentului demers.

Presedintelui Consiliului fiscal, domnul Ionut Dumitru, va spune ca, daca scadem taxele, „ne indreptam sigur spre o disolutie a statului”

Zilele trecute, in plina dezbatere “electorala” a initiativei legislative de eliminare a celor 102 taxe parafiscale (printre altele, al carui impact bugetar de cca 1 md de lei este perfect suportabil!), am ramas socat de avertismentul presedintelui Consiliului fiscal, domnul Ionut Dumitru, care, nici mai mult nici mai putin, avertiza asupra faptului ca “daca continuam la nesfarsit aceste reduceri, ne indreptam sigur spre o disolutie a statului”. ( http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-21416583-cele-trei-masele-din-dantura-economiei-care-vor-provoca-dureri-2017-veniturile-fiscale-cele-mai-mici-din-istorie-pensiile-treime-din-banii-pensii-imprumutam-salariile-administratiei-publice.htm ).

In ceea ce priveste avertismentul domniei sale fata de fragilitatea sistemului de pensii, accentuata de masurile nesabuite ale promovarii a tot felul de pensii speciale in contradictie cu principiul sacru al contributivitatii, sunt intru totul de acord.

Despre salariile functionarilor publici trebuie sa recunoastem ca acestea sunt puternic dezechilibrate de diferentele majore dintre un sector sau altul al administratiei publice si este necesara o corectie a acestor diferente in cadrul unei anvelope salariale de cca 7-8 % din PIB. De asemenea, faptul ca aceste salarii pe medie depasesc salariile din sectorul privat este o anomalie specifica tarilor mai putin dezvoltate si ea trebuie corectata intr-un orizont de timp cat mai scurt.

Unde ne situam pe pozitii diametral opuse este domeniul veniturilor de natura fiscala. Aici, previziunea catastrofica a d-lui Dumitru este exagerata in mod voit. Sau ea poate avea un corespondent in realitate daca se va mai pierde mult timp, asa cum s-a intamplat in anul 2016, in consolidarea capacitatii administrative a unitatilor fiscale.

Raport intern ANAF – tinut ascuns de presa si opinia publica

In continuare, voi folosi si datele din cuprinsul unui studiu comparativ cu privire la sarcina/povara fiscala din tara noastra fata de statele UE pe care l-am initiat/discutat impreuna in perioada anterioara fabricarii dosarului meu de catre DNA. Acest raport este tinut astazi ascuns de conducerea MFP-ANAF.

Potrivit definitiei OECD, povara fiscala (tax burden) poate fi masurata ca pondere a veniturilor fiscale (impozite directe si indirecte, contributii sociale) in PIB sau ca indicatorul care masoara presiuna resimtita de contribuabili prin sistemul de impozitare/taxare.

Exista o serie de diferente între statele membre UE nu doar la nivel de sisteme fiscale, dar si a compozitiei acestora. Anumite state se bazeaza foarte mult pe impozitele directe, altele pe cele indirecte sau chiar pe contributii sociale. Exista state care, în mod traditional au un numar foarte mic de impozite, fiecare bazandu-se deci pe diverse particularitati legislative nationale. Va prezint mai jos foarte sintetic graficul cu structura veniturilor fiscale dupa principalele tipuri de impozite/taxe etc, % în povara fiscala totala:

grafic-1-e1480272574818

Asadar, structura veniturilor fiscale din Romania releva o pondere ridicată a veniturilor din impozitele indirecte, respectiv de 13,6% in PIB, similar mediei UE, iar pentru anul 2015 Comisia Europeana estimeaza ca Romania va depasi usor nivelul UE pentru ponderea acestei grupe de taxe. In metodologia ESA 2010, impozitele indirecte cuprind categoriile: TVA, accize şi taxe de consumaţie, taxe vamale, alte impozite pe produse.

Comparatia intre veniturile fiscale colectate de administratia publica din Romania cu cele incasate in Uniunea Europeană (medie UE-28), pe baza datelor statelor care au o pozitie marginala fata de media UE, este prezentata în următoarele patru reprezentari grafice: total venituri fiscale, impozite directe, impozite indirecte și contributii sociale.

grafic-2

grafic-3

grafic-4

grafic-5

Din analiza sumara a graficelor de mai sus se pot trage cateva concluzii certe, dupa cum urmeaza:

-in anul 2015, ecartul între media veniturilor colectate la nivel european și încasările administrației publice din România este de aprox. 10%;

-diferentele se constata in mod pregnant în zona impozitelor directe, precum ai la nivelul contributiilor sociale;

-la capitolul impozite indirecte randamentul colectarii este usor superior mediei UE-28;

-aparent paradoxal, ne situam la nivelul mediei UE in cazul impozitelor indirecte în condițiile în care rata medie de colectare se afla pe penultimul loc în Europa, dat fiind decalajul fiscal inregistrat in special la TVA;

-desi s-a redus cota TVA la 9% pentru produsele alimentare, performanaa colectarii din 2015 s-a regasit in cresterea ponderii în PIB a impozitelor indirecte, atat în ceea ce priveste colectarea TVA cat si a accizelor. Efectul se va vedea probabil si in reducerea economiei ascunse, in special frauda TVA, sau cel putin acesta este efectul scontat atunci cand datele statistice ale Comisiei Europene pentru 2015 vor deveni disponibile;

-contribuţiile sociale in tara noastra detin locul doi ca importanta în formarea veniturilor fiscale ale anului 2015, cu o pondere de 8,2% în PIB estimata de Comisia Europeană pentru 2015, în scădere de la 8,6% în PIB în 2014, generata de scaderea cu 5% a CAS.

O situatie complet aparte apare in cazul impozitelor directe care se află la cea mai mare distanţă fată de media UE in ceea ce priveste ponderea acestora in PIB, un ecart de 6,3 pp estimat pentru 2015. Aceasta categorie cuprinde impozitele curente pe venit, profit si proprietate, si pe diverse castiguri din capital. Pe de altă parte, ecartul este perfect justificat daca se tine cont de ratele efective de impozitare directa.

Fata de toate informatiile prezentate mai sus, este necesar a fi abordat, chiar daca aparaent expeditiv și subiectul sensibil privind performanta ANAF în colectarea veniturilor bugetare.

In ceea ce priveste eficienta colectarii veniturilor fiscale, datele oficiale ale Comisiei Europene indica Romania pe penultima pozitie in UE, fara a va detalia diferentele din structura impozitarii, pe care vi le-am prezentat mai sus. Incepand din 2011, Romania a trecut în fata Bulgariei, pozitie mentinuta si in 2014-2015, desi in aceasta perioada au fost luate masuri de relaxare fiscala semnificativa (CAS in 2014 si TVA in 2015). Ecartul care ne separa de media UE s-a redus de la 11,1 pp in 2014 la 10,3 pp in 2015.

Remarcabil este faptul ca in 2015 ecartul inregistrat de veniturile fiscale colectate în Romania, fata de media UE-28, s-a mentinut constant, chiar daca cotele de impozitare principale au suferit diminuari semnificative. Acest fapt este rezultatul actiunilor ANAF din anul 2015, in principal prin promovarea agresiva a masurilor de combatere a evaziunii fiscale.

In teorie, scopul administratiilor fiscale este de a colecta toate taxele si impozitele datorate conform legilor în vigoare. Autoritatile fiscale tind sa reduca decalajele din conformarea voluntara si, in acelasi timp, sa minimizeze costurile administrative de colectare, precum si cele ale contribuabililor (costurile de conformare). Mda…asta in teorie, pentru ca in practica insa, situatia administratiei fiscale din Romania a fost adusa in ultimul an tehnocrat la limita colapsului. Avand un raport de ruda saraca a Ministerului Finantelor condus de personaje efemere, a imixtiunii Curtii de Conturi si a organelor penale care, practic, ii dicteaza agenda, puternic subfinantata in dotarea cu IT, pe de o parte, si captiva a unui sistem inept de promovare si mobilitate a functiei publice, pe de alta parte ANAF, prin sacrificiul catorva dintre oamenii sai dedicati profesiei, isi realizeaza din ce in ce mai greu obiectivele propuse. Despre acest subiect, al capacitatii administrative ANAF…voi reveni constant.

Si atunci, mai este ceva de facut? Nu cumva au dreptate “apostolii dezastrului bugetar”, asa cum i-am numit pe cei care, de fiecare data cand se reduce o taxa tipa prevestind apocalipsa? Ei bine, nu au dreptate! Ei au o misiune!

Cu ce este rau in sine faptul ca Romania are o pondere a veniturilor fiscale situata pe penultimul loc in UE, daca tinta de deficit bugetar poate fi mentinuta in jurul cifrei de 3%? Pe ultimul loc, dupa Romania, se afla Irlanda. Stiati ca Irlanda, tot dupa statisticile UE, este tara care in perioada 1997-2015 a avut de departe cea mai mare crestere a PIB (inclusiv pe cap de locuitor!) dintre tarile europene, recuperand enorm din decalajul fata de tarile dezvoltate?

Cum poate fi mentinuta tinta de deficit? Cateva sugestii…

Este aproape un truism faptul ca cele mai sigure venituri suplimentare la bugetul statului pot fi obtinute prin doua modalitati: fie prin stimularea specifica a cresterii economice (de ex. incurajarea investitiilor straine directe prin scaderea taxarii pe capital sau pe forta de munca) fie prin modificarea structurii ponderii impozitarii in total povara fiscala (directe/indirecte/contributii sociale) . In cazul Romaniei mai exista o rezerva enorma: reducerea drastica a decalajului (gap-ului) fiscal. Va reamintesc ca noi nu colectam din TVA datorat decat 65%!!! Iar fiecare procent din cele 35 evazionate inseamna mai mult de 100 mil de euro!!! Si asta in fiecare an fiscal.

Daca se va reusi un grad de absorbtie a fondurilor comunitare remarcabil, daca se va consolida ANAF, daca vom creste ponderea taxelor pe proprietatile de lux (apropos…stiti cat este taxa de prima inmatriculare a autoturismelor de lux in Danemarca, spre ex., dar impozitul pentru un apartament duplex in zonele de lux ale oricarui stat civilizat?), daca vom mentine presiunea pe corectitudinea cheltuirii banului public, daca vom reduce cheltuielile de administrare prin reducerea numarului de UAT si regionalizare, s.a.m.d. concomitent cu REDUCEREA DRASTICA A EVAZIUNII tinta de deficit poate fi mentinuta in zona rezonabila a lui 3%.

Asadar reducerea ponderii veniturilor fiscale in buget nu este un pericol in sine, asa cum clameaza apostolii dezastrului. O astfel de situatie incurajeaza investitiile private directe si spiritul antreprenorial al celor pe spinarea carora sta statul cu ai sai apostoli-misionari.

Autor: Gelu Stefan Diaconu

Sursa: Gelu Stefan Diaconu

Abonează-te la newsletter