Politică

Forumul Economic de la Krynica – s-a terminat criza? Nici economiştii, nici politicienii, nici antreprenorii n-au putut răspunde acestei întrebări. Sindromul? O nostalgie a dirijismulu

forum-kForumul Economic se desfăşoară anual şi care ca obiectiv dezbaterea situaţiei economice.
Într-un articol amplu dedicat Forumului, publicaţia pragheză Hospodářské Noviny vorbeşte despre o metamorfoză a orientărilor economice în cadrul Europei Centrale, care pare a-şi muta centrul de interes de pe focusarea pe liberalism în politică şi economie pe mentalitatea conceptului de dirijism. Dacă liberalismul, în material gândirii sociale, a reprezentat baza tradiţională a democraţiei central-europene, dirijismul presupune o încredere nejustificată în rolul statului şi o abdicare totală în favoarea etatismului.

Forumul Economic se desfăşoară anual şi care ca obiectiv dezbaterea situaţiei economice.

Într-un articol amplu dedicat Forumului, publicaţia pragheză Hospodářské Noviny vorbeşte despre o metamorfoză a orientărilor economice în cadrul Europei Centrale, care pare a-şi muta centrul de interes de pe focusarea pe liberalism în politică şi economie pe mentalitatea conceptului de dirijism. Dacă liberalismul, în material gândirii sociale, a reprezentat baza tradiţională a democraţiei central-europene, dirijismul presupune o încredere nejustificată în rolul statului şi o abdicare totală în favoarea etatismului.

Raportul dintre politică şi economie, raportul dintre economie şi mediul de afaceri. Plus convergenta

Bizar! După mai bine de două decenii de la prăbuşirea sistemelor economice centralizate, sub papuc etatist, timp în care s-a urmărit detaşarea independentă a dinamicii economice faţă de decizia politică, o răsturnare de sensuri are loc în procesul de coerenţă europeană: mediul de afaceri nu devine independent de factorul politic, ci, în răspăr, devine complet dependent de deciziile arbitrare, de toanele, de mofturile oamenilor politici.

Dacă rigoarea unei societăţi liberale şi democratice impune în comportamentul decisional al politicienilor o atenţie maximă asupra funcţionalităţii sociale, diagnosticul actual ne indică un “per a contrario”: toată mişcarea şi evoluţia socială se unduiesc ca valurile sub bătaia de vânt a logicii politice.

Polonia, un caz interesant. România un claz clasic

În Polonia, de pildă, reformele structurale dure de la începutul tranziţiei post-comuniste au dat senzaţia unui viitor dominat de o piaţă liberă competitivă şi o perspectivă de aşezare macroeconomică. Cu toate acestea, Polonia, în pofida durelor schimbări amintite mai sus, s-a cantonat în present într-un soi de “socialism bancar”, după modelul impus de Václav Klaus în Republica Cehă. Statul rămâne acţionar majoritar acolo unde se întâlnesc puterile de influenţă şi fluxurile de bani. Fluxurile de bani capătă direcţia vectorilor de influenţă, vectorii de influenţă au orientarea deciziei politice. Unde sunt bani lucrurile se mişcă, unde nu sunt bani independenţa nu face doi bani.

În România, spre deosebire de Polonia, acţionariatul majoritar al statului domină imbatabil toate sectoarele economice de calibru. De asemenea, BNR are, în mod categoric, o strategie exclusiv de menţinere a echilibrului politic şi mai puţin, sau aproape deloc, de deschidere a perspectivelor economice. Prinsă în decizia politică, economia românească are destinul clar delimitat de ceea ce am putea numi efervescenţă liberă. În această mlaştină politico-legislativă, mediul de afaceri este un simplu pandant înfipt în reverele câtorva oameni politici care iau decizii pasagere, de azi pe mâine. Nici măcar dirijismul nu este funcţional în România, deoarece deciziile politice au caracter imprevizibil şi contrar oricărei predictibilităţi economice.

Sistemul polonez de taxare

Potrivit Hospodářské Noviny, Polonia abundă în zeci de companii asemeni întreprinderii energetice ČEZ. De aici totul este simplu: când are nevoie de bani, statul îşi alimentează bugetul taxându-le în funcţie de necesităţi.

Ce s-a discutat la Krynica?

Ceea ce se discută de mult timp: mediul de afaceri era reperul după care se orienta dezvoltarea economică. Evident, o asemenea axiomă şi-a pierdut valabilitatea de aproximativ un deceniu. În acest răstimp, puterea şi persuasiunea statului în chestiunile de dezvoltare economică au devenit din ce în ce mai mari. Cu toate că „auzim adeseori în dezbaterile cehe că alegătorilor li s-a “furat” statul”, asistăm însă la dominaţie tot mai acerbă a statului şi la un determinism economic din ce în ce mai feroce al deciziei politice în ţări precum Polonia, Slovacia, Ungaria şi România.

Hospodářské Noviny:

Politica economică imprevizibilă a guvernului lui Viktor Orbán în Ungaria, de mărire a impozitelor şi de transfer al multor sarcini către întreprinderi, este însoţită de achiziţionarea de câteva mari întreprinderi de către stat. Planul iniţial de privatizări, elaborat de [premierul polonez Donald] Tusk, a fost stopat. Noile reglementări puse în aplicare în Slovacia au oprit practic de la începutul anului creările de locuri de muncă în sectorul privat (…)
Preşedintele Republicii Cehe, Miloš Zeman, încearcă acum să facă la fel în ţara sa. Dar din fericire nu are aceeaşi energie ca Viktor Orbán. Din fericire, de asemenea, cehii nu întreţin acelaşi gen de raport epidermic cu istoria ca polonezii, pe care să se poată construi un program negativ similar cu cel imaginat de [conservatorul] Jaroslaw Kaczynski, în Polonia. În sfârşit, de asemenea din fericire, nu există în Republica Cehă o bază partizană şi antreprenorială la fel de importantă ca în Slovacia, unde partidul Směr, al [fostului prim-ministru] Robert Fico, este, de facto, o societate anonimă alcătuită din mai multe grupuri de interese.”

Este sau nu sfârşitul crizei?

Nu se ştie! Atunci întrebarea este: îndemn la optimism, îndemn la prudenţă sau îndemn la pesimism? Nici politicienii, nici economiştii, nici antreprenorii invitaţi la Forumul Economic n-au putut răspunde.

Comisia Europeană are însă un fel de răspuns la această chestiune: economia UE se află într-un punct de cotitură către o “revenire graduală” la creştere, dar este prematur să se spună că actuala criză s-a încheiat, din cauza nivelului ridicat al şomajului.

Sursa: Sud Est Forum

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu

  • “În România, spre deosebire de Polonia, acţionariatul majoritar al statului domină imbatabil toate sectoarele economice de calibru.” : cu o fraza ca aceasta publicaţia pragheză Hospodářské Noviny releva nu doar o crasa necunoastere a peisajului economic romanesc ci si evident o incercare de manipulare ! Unde maie statul imbatabil : la Petrom , la Mital , la BCR , la Alro , la Lafarge , la, la , la bla ….

Abonează-te la newsletter