Susținătorii teoriilor economice neoclasice precum trickle-down (cu cât mai mari sunt inegalitățile materiale, cu atât economia devine mai dinamică) au din ce în ce mai multe motive de îngrijorare. Economiștii FMI au început să conteste în mod vădit această abordare. Într-un studiu prezentat pe 15 iunie și care a făcut deliciul presei internaționale orientate spre stânga, ei au susținut că inegalitățile în creștere nu fac decât să țină pe loc creșterea economică.
Studiul, efectuat în state dezvoltate și în curs de de dezvoltare, arată că, în condițiile în care veniturile a 20% dintre cei mai prosperi indivizi cresc cu 1%, PIB-ul statului respectiv nu progresează proporțional, ba din contră, se reduce cu 0,08% în următorii cinci ani. Cu alte cuvinte, avantajele de care se bucură cei bogați nu reușesc să influențeze pozitiv starea celor aflati la baza piramidei veniturilor, așa cum sustin economiștii neoliberali care au modelat sistemul economic începând de la Margret Thatcher și Ronald Reagan.
Economiștii de la FMI arată însă că, dacă cresc cu 1% veniturile celor mai săraci 20%, atunci PIB-ul înregistrează o crestere de 0,38%. Studiul arată că progresul tehnologic, slăbirea puterii sindicatelor, globalizarea și politica fiscală care i-au favorizat pe cei bogați au făcut ca inegalitatea să fie marea provocare a momentului.
FMI nu și-a asumat studiul efectuat de economiștii săi, iar aceștia au ținut să precizeze totuși că menținerea unui mic grad de inegalitate este benefică, deoarece îi determină pe indivizi să economisească, să investească, să-și asume inițiative și să se lupte pentru a progresa în plan material. Concluzia generală este însă aceea că statele trebuie să se concentreze pe reducerea inegalităților.
Concluzia este una similara cu cea a unui studiu al Organizatiei de Cooperare și Dezvoltare Economică, din 2014. Se arată aici că sporirea inegalităților între 1985-2005 a dus la pierderea a 4,7 puncte de creștere economică în țările avansate.
Studiul celor de la FMI este însă mai cuprinzător, bazat pe informații din o sută de state. El constată că veniturile celor mai bogați 10% au crescut de nouă ori mai mult decât veniturile celor mai saraci 10%. Concentrarea a bogăției mondiale este spectaculoasă. Jumătate, adică 110.000 de miliarde de dolari este deținută de 1% din populație, iar numărul miliardarilor a crescut cu 16% în ultimul an.
Victimele principale ale acestei inegalități crescânde nu sunt neapărat ce mai săraci, ci clasa de mijloc, coloana vertebrală a oricărei economii sănătoase. Clasa de mijloc a fost prinsă între cei foarte bogați și cei foarte săraci, care în țările dezvoltate sunt protejați de salariile minime. Economiștii au mai observat că dereglementarea pieței muncii (solicitată cu fermitate de către FMI statelor pe care le creditează) duce la creșterea cu 10% a veniturilor celor bogați, în timp ce reduce puterea de negociere a celor din calasa de mijloc.
Economiștii FMI atrag atenția că decuplarea salariului minim de cel mediu va spori inegalitățile, va reduce rata sindicalizării și va duce la creșterea veniturilor celor foarte bogați cu cel puțin 1%. Inegalitățile vor putea duce la o serie de politici care încetinesc creșterea economică și la mișcări care se opun liberalizării și susțin măsurile protecționiste, mai arată studiul.
Remediile? Experții FMI susțin că soluția principală este concentrarea statelor pe educație, cercetare și sănătate, pe facilitarea accesului celor săraci la servicii financiare și pe impunerea unor impozite progresive în locul celor unice.
Autor: Calin Marchievici
Sursa: Cotidianul
Adauga comentariu