Analize și opinii Cultură și Familie Politică

Finanţa islamică trezeşte temeri în Europa

Unul dintre foştii şefi ai contraspionajului francez, Yves Bonnet, a avertizat că sumele mari investite de emiratul Qatar în Franţa pot folosi, dincolo de scopurile oficiale, la finanţarea reţelelor islamiste radicale.
“Va trebui, într-o zi, deschis un dosar al Qatarului, pentru că există o adevărată problemă. Şi nu mă gândesc aici la rezultatele echipei Paris Saint-Germain”, a spus Bonnet.
“Nu îndrăznim să vorbim despre Arabia Saudită şi Qatar, dar trebuie spus că aceşti oameni trebuie să înceteze să finanţeze un număr de acţiuni preocupante”, spune Bonnet.

După ce au investit în clubul Paris Saint-Germain, şeicii din Qatar au investit şi în drepturi de difuzare TV în Franţa, în piaţa operelor de artă şi au anunţat că vor investi între 50 şi 100 de milioane de euro pentru crearea de locuri de muncă de care să beneficieze locuitorii suburbiilor marilor oraşe, mulţi dintre ei de religie musulmană.

Ambasadorul Qatarului în Franţa a anunţat, la finalul lui 2012, că în anul următor ţara sa va investi 10 miliarde de dolari în economia franceză. A fost o bombă lansată a asupra bursei pariziene.

Mari companii franceze, precum Vinci, binecunoscuta in Romania, Suez sau Bouygues, au creat societati comune in Qatar. Sunt modalitati prin care seicii pot beneficia de know-how-ul occidental la un pret foarte bun. La fata locului, toate contractele de care beneficiaza occidetalii sunt atribuite insa in urma unor licitatii a caror corectitudine face si din Chia un exemplu pozitiv.
Vizate de investitorii din Qatar sunt, in viziunea bancherilor francezi, Vinci, Suez, EADS (produvatorul Airbus si Eurofighter), Total, L’Oreal, Danone, Lafarge. Mai mult, Societe Generale a cedat caaatre Qatar National Bank filiala sa din Egipt.

Investitiile qatariote in Romania nu suporta comparatie cu cele din Franta, nici macar in domeniul terenurilor agricole. Olanda conduce detasat in cumpararea de pamant in Romania. Autoritatea de Investiţii a Qatarului, condusa de premierul emiratului, este interesata insa de proiecte de investitii in Romania.

Finanta islamica se bazeaza pe respectul shariei,legea islamica. Aceasta presupune o impartire a riscurilor intre creditor si cel care imprumuta, dar si un refuz al produselor financiare derivate. Pentru statele europene laice, unde portul valului islamic spre exemplu a fost interzis in locurile publice, acceptarea prezentei bancilor islamice ridica problema inconsecventei.

Dosarul Qatarului nu este o problema numai si numai a actualei guvernari socialiste. Relatiile bilaterale au inceput sa se apropie in timpul presedintiei lui Nicolas Sarkozy. Acum, investitiile qatariote au ajuns in sectoare tot mai importante si au condus la ideea crearii unei comisii parlamentare speciale care sa studieze impactul lor.

“Este pe cale sa se incheie un parteneriat strategic intre cele doua tari”, spunea, in octombrie 2012, ministrul pentru Buget al Frantei, Jerome Cahuzac, acuzat ulterior ca ar ascunde bani in paradisuri fiscale, fugind de fiscul francez. Ministrul a precizat ca “acest parteneriat nu a fost initiat de noi, dar ca poate fi urmat sub autoritatea noastra”, o aluzie la faptul ca el este opera regimului Sarkozy.

“Investitiile straine trebuie promovate, dar cand simtim o ambiguitate, ele trebuie bine incadrate. Vreau sa stiu care sunt conditiile acestor investitii si daca exista un control public. Vom sti unde vor merge banii si cum sunt controlati?”, se intreaba fostul ministru gaulist Nathalie Kosciusko-Morizet.

Qatarul este cel mai mare exportator de gaze lichefiate din lume, un domeniu care de deva vreme este si in primul plan al atentiei autoritatilor romane. Gratie rezervelor sale, aceasta monarhie salafista isi permite sa cumpere aproape orice si gereaza proiecte faraonice. Venitul pe cap de locuitor depaseste de peste doua ori media UE, iar investitiile in statul providenta, pe moarte acum in Europa, sunt colosale. Anticipand sfarsitul bunastarii bazata pe exploatarea hidrocarburilor seicii qatarioti cauta pamant si apa in batrana Europa. Marea Britaie, Franta, Polonia, Romania, statele balcanice au fost destinatiile unei ofensive diplomatice in ultimii ani. Strategia achizitiilor qatariote nu se limiteaza doar la multinationale si tehnologiile de varf, ci si la terenuri agricole.

“Insecuritatea geografica este in centrul strategiei investitiilor Qatarului in strainatate. Este vorba de crearea unor obligatii fata de aceasta tara, astfel incat ea sa fie apoi ajutata”, spune Denis Bauchard, onsilier pentru Orientul Mijlociu al Institutului Francez pentru Relatii Internationale. Este de inteles pentru un stat care, din 1971, cand a refuzat sa faca parte din Emiratele Arabe Unite, cauta sa dica o politica independenta a contrastelor. Qatarul negociza cu Israelul, dar investeste enorm in cele mai radicale miscari islamiste. Acelasi emirat va organiza turneul final al Campionatului Mondial de Fotbal din 2022.

Zecile de miliarde de petrodolari alaturi de forta colosala a televiziuii Al Jazeera, deseori citata si creditata cu autoritatea unui BBC de catre presa din Romania si Occident, compenseaza pe deplin lipsa unei armate puternice a acestui emirat. Diplomatia agresiva de la Doha a fost cea care s-a aflat in linia intai in conflictul din Libia, Egipt si acum in Siria, tari in care au sprijin chiar si cu militari pe terene (in ciuda rezolutiilor ONU) regimurile islamiste ce aveau sa vina la putere.

Qatarul si-a facut relatii importante in lumea politica franceza. Cabinetul de avocatura a fostului premier Dominique de Villepin este unul la care oamenii de afaceri din Qatar apeleaza foarte des. Apropiati de aceste cercuri sunt si primarul Parisului, alaturi de fostul ministru de Interne din timpul regimului Sarkozy. In Australia, achizitiile qatariote au dus la deschiderea unei anchete.

Qatarul este o monarhie condusa de cinci mari familii. Personalitatile cele mai importante sun emirul Hamad Ben Khalifa al-Thani, sotia sa Mozah, printul mostenitor Tamim ben Hamad al-Thani si premierul Hamad Ben Jassim ben Jaber al-Thani, cel mai bogat om din emirat. Printul mostenitor a cumparat clubul PSG, iar premierul detine actiuni la Total, Lagardere, France Telecom, Vinci si Vivendi.

Sursa : Cotidianul.ro // 2blackjack1.wordpress.com

Abonează-te la newsletter