Şansa micilor fermieri este să se asocieze şi să-şi pună terenurile, utilajele agricole şi alte active în comun, conform Politicii Agricole Comune pentru următorii şapte ani. În Uniunea Europeană, sistemul funcţionează de zeci de ani, iar diferenţa faţă de colectivizarea comunistă din România postbelică este dată de faptul că statul nu are nici o ingerinţă în sistemul de proprietate şi conducere al cooperativelor agricole.
Noua Politică Agricolă Comună din 2014-2020 oferă micilor fermieri bonusuri financiare pentru proiectele făcute în cadrul organizaţiilor de producători, asociaţiilor sau cooperativelor. În următorii şapte ani, agricultorii au la dispoziţie pentru proiectele de investiţii 8,1 miliarde de euro.
„Politica Agricolă Comună nu este un panaceu pentru toate statele membre, este o cutie de instrumente din care se pot lua cele specifice. În următorii şapte ani este nevoie de o abordare structurală, altfel, şi în 2020 România o să ajungă cu un decalaj important. Pentru România văd câteva puncte de interes: asocierea, abordarea teritorială integrată, comasarea terenurilor şi sectorul de cercetare şi inovare“, a spus comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloş, la un eveniment de profil desfăşurat la Bucureşti.
„Sunt o serie de costuri ce pot fi reduse pe partea de colectare a producţiei. Prin Politica Agricolă Comună vom recunoaşte orice formă de asociere, vom avea facilităţi pentru investiţii colective şi facilităţi fiscale pentru astfel de forme de asociere“, a anunţat Dacian Cioloş. Comisarul a subliniat şi că asocierea micilor producători agricoli nu va funcţiona atât timp cât nu este susţinută prin servicii de consultanţă astfel încât agricultorii să se poată concentra pe producţia din fermele lor şi mai puţin pe activitatea de ansamblu a asociaţiei, cooperativei sau a grupului de producători din care fac parte.
„Formele de asociere nu rezistă fără acompaniere de specialitate. Lipseşte competenţa economică la nivelul asociaţiilor. Trebuie investit pe o structură de consiliere. Camerele agricole făcute inteligent pot fi o soluţie. Se poate gândi un serviciu de acompaniere pe sectorul de legume legume-fructe sau pe lapte“, a explicat el. Mai mult, Guvernul pregăteşte un pachet de bonusuri financiare începând cu anul viitor pentru fermierii care se încadrează în categoria fermelor cu suprafeţe între 5 şi 30 de hectare, cele mai mici exploataţii considerate ca având scop comercial. Astfel, exploataţiile din această categorie vor primi plăţi directe pentru terenul arabil de 175 euro/ha, cu 25% peste banii direcţionaţi către celelalte ferme. Miza este încurajarea celor 800.000 de fermieri cu terenuri între unu şi cinci hectare să investească pentru a-şi extinde afacerile astfel încât producţia lor să facă pasul către piaţă.
„Trebuie să orientăm fermele mici să iasă pe piaţă pentru a le duce în zona de productivitate, să le ducem de la 2-3 capete de animale la 20 de capete şi de la 1-2 hectare la 20-50 de hectare“, a mai spus Cioloş.
Declaraţiile lui Dacian Cioloş vin în contextul în care agricultura românească este cea mai fragmentată din Uniunea Europeană, cu 3,8 milioane de exploataţii dintre care mai bine de 90% persoane fizice. Piaţa agricolă românească este şi cea mai polarizată din UE, cu numai 15% din teren exploatat în ferme de 5 până la 49 de hectare, alte 30% din terenul arabil fiind împărţite de ferme de subzistenţă de până la 5 hectare. Pe de altă parte, fermele de peste 50 de hectare au o pondere de 55%.
Autor: Radu Burlacu
Sursa: Cotidianul
Cu multumirile de rigoare pentru preluarea ideilor principale din ceea ce am spus, mi-as permite sa va semnalez o exagerare din articol, care in niciun caz nu-mi apartine. Nu am spus niciodata ca asocierea producatorilor agricoli ar presupune punerea in comun a terenurilor si a utilajelor, altfel spus recrearea cooperativelor agricole de productie. Nu cred in acest sistem in care proprietatea asupra mijloacelor de productie este colectiva si care si-a arata limitele. Exemplul meu se referea la formele de asociere a producatorilor agricoli individuali care COMERCIALIZEAZA impreuna productia individuala sau eventual investesc impreuna pentru procesarea productiei lor. Este o diferenta fundamentala fata de fostele CAP-uri. E pacat c prin astfel de exagerari in interpretare se discrediteaza un concept care functioneaza de cateva decenii intr-o parte importanta a Europei agricole (Olanda, Danemarca, Italia, Franta, Spnia, Germania).
Asa incat, TITLUL NU REFLECTA DELOC CEEA CE AM SPUS : nu vad de unde se poate trage concluzia ca “Europa vrea o noua colectivizare”.