Analize și opinii Politică

Cum scoţi bani din secetă?

Cu tot respectul pentru cei cărora seceta le-a pârjolit munca, o vară cu mult soare se poate dovedi mai avantajoasă pentru economie decât una ploioasă, chiar dacă asta nu s-ar reflecta neapărat în cifrele oficiale.

În turismul românesc există acum de exemplu o adevărată dezbatere despre litoralul care nu are oficial nici 100 de mii de locuri de cazare, dar primeşte totuşi de două ori mai mulţi turişti. Ştim cu toţii realitatea – restul sunt pensiuni şi gazde care funcţionează la negru sau la gri.

Evaziunea fiscală se face chiar uşor remarcată într-o seară de vară secetoasă din oricare staţiune de pe litoral, unde străzile devin pur şi simplu neîncăpăoare pentru puhoiul de turişti ieşiţi la plimbare. Dacă gazduirea se poate face la negru, străzile nu prea.

Revenind la anul secetos, el va aduce în mod cert un minus în agricultură şi un plus în turism. Acum haideţi să facem un calcul simplu – un kilogram de grâu sau de porumb care NU s-au făcut din cauza secetei produc o pagubă de un leu, iar valoarea adăugată este infimă.

Un kilogram de grâu transformat într-un kilogram de pâine sau, şi mai bine, unul de prăjituri servite clienţilor într-un restaurant reprezintă o multiplicare de cel puţin 50 de ori a valorii iniţiale a kilogramului de grâu. În plus prăjitura implică mai multe locuri de muncă, e drept că şi mai mult efort, transport, servicii, deci o dispersie în mai multe ramuri.

Problema României nu este atât seceta cât incapacitatea de a face mai mult şi cu mai mulţi oameni în domenii care aduc mai mulţi bani, mai mult profit şi mai multe salarii decât o poate face agricultura.

Moise Guran

sursa: biziday.ro

Abonează-te la newsletter