Analize și opinii Cultură și Familie Politică

Copacii, sepiile şi cetăţenii

Garda de Mediu din Iaşi a amendat Primăria pentru că a purces la tăieri de copaci fără a întocmi în prealabil un registru al spaţiilor verzi, adică un inventar, un recensământ al copacilor. Ca să ştim şi noi câţi sunt, de câte feluri, de ce vârste, pe ce străzi. Care tei e mort, care arţar e viu, care nuc e la pensie, care salcâm a plecat la cules căpşuni în Spania. Nu ştim nimic.

În absenţa unui registru al spaţiilor verzi, a dovedi post-factum ce şi câţi copaci a tăiat abuziv primăria e aproape la fel de dificil ca şi a dovedi existenţa omuleţilor verzi pe Marte. Deocamdată ştim ce am văzut cu ochii noştri. Dar peste cinci sau zece ani, când puieţii exotici răsădiţi astăzi de Primărie nu se vor fi prins şi vor trebui scoşi definitiv sau înlocuiţi cu alţi puieţi, ce vom putea dovedi? Cetăţenilor care vor protesta cu acea ocazie li se va spune, poate, că Iaşul nu a avut niciodată copaci pe Ştefan cel Mare. Sau arţari pe Socola (înlocuiţi încă din 2009 cu magnolii, care nu dau umbră şi care nu sunt potrivite unei artere industriale, pe care circulă camioane!). Nu ştie nimeni cu exactitate, până la ultima creangă, ce arbori au fost defrişaţi în Iaşi în ultimii patru ani, de când s-au început feluritele operaţiuni de deconstruire şi reconstruire dendrologică a Iaşului.

Ştim, de exemplu, că, încă din 2008, Primăria plănuia înlocuirea teilor cu magnolii. Între timp, au găsit de cuviinţă să înlocuiască teii cu salcâmi japonezi. Dar planul de înlocuire a teilor e vechi, nu e o străluminare recentă a viceprimarului Chirica, ci o acţiune concepută încă din 2008:
Am inceput plantarea magnoliilor pe o portiune de pe bulevardul Stefan cel Mare si Sfant. Echipele DSPM au inceput de astazi (ieri – n.r.). Pe aceasta portiune magnoliile vor fi plantate la o distanta de opt metri una de alta. Cam in doi ani magnoliile incep sa dea flori. Ne gandim sa plantam si in zona Socola”, a precizat Luminita Salceanu, director DSPM. Dupa ce arborii vor ajunge la maturitate, reprezentantii DSPM se gandesc sa renunte la o parte din teii de pe bulevard care se afla intr-un proces accelerat de imbatranire. “Ne vom gandi si la inlocuirea teilor de pe trotuarele bulevardului, deoarece acestia sunt uscati. Trebuie o improspatare”, a mai spus Salceanu.”

În aceste condiţii, ce putem spune despre declaraţia viceprimarului Chirica cum că Garda de Mediu a procedat abuziv amendând Primăria pentru efectuarea de defrişări în absenţa unui registru al spaţiilor verzi:

Mihai Chirica, viceprimar Iasi: Acel proces verbal este scris cu o mare doza de incompetenta, si-mi asum ceea ce spun, vorbeste despre tei, despre castani, despre salcami, si in cele din urma da amenda pentru neexistenta registrului spatiilor verzi, in conditiile in carea cel registru nu avem pe domeniul privat pentru ca nu s-a finalizat cadastrul general si de altfel este o problema la nivel national. Consideram faptul ca procesul verbal este subiectiv si neprofesionist .”

Să înţelegem aşadar că la Iaşi nu s-a putut întocmi un registru al spaţiilor verzi pentru că există probleme la nivel naţional cu cadastrul? Dar iată ce citim despre Bucureşti, care a întocmit un Cadastru Verde încă din 2011: “Cu ajutorul unui sistem informatic, Primăria Capitalei a aflat câţi copaci sunt în oraş. S-au numărat astfel nu mai puţin de 1.700.000 de arbori pe domeniul public şi alţi 400.000 pe domeniile private. Cadastrul Verde realizat de Primăria capitalei este o premieră: potrivit datelor obţinute cu ajutorul sistemului informatic, în ultimele decenii numărul copacilor din Bucureşti s-ar fi dublat. Cei mai mulţi copaci se găsesc, cum era de aşteptat, în parcuri: numai Cişmigiul numără aproape 3.200 de arbori dintre care 156 sunt ocrotiţi prin lege […] Pentru realizarea Cadastrului Verde, s-au cheltuit 9,3 milioane de lei, bani veniţi de la Uniunea Europeană, care impune oraşelor să monitorizeze atent situaţia copacilor şi a spaţiilor verzi.”

Aşadar, în Bucureşti, s-au cheltuit fonduri europene pentru efectuarea unui registru al spaţiilor verzi care să permită monitorizarea atentă a copacilor. Deci se pot cheltui bani europeni şi altfel decât tăind copaci.

În absenţa acestui registru (pe care mari oraşe precum Bucureştiul sau Clujul îl au), Primăria din Iaşi îşi poate permite să ceară cetăţenilor să dovedească ce şi câţi copaci a tăiat ea, Primăria. Îşi poate permite să ne ceară socoteală nouă sau Gărzii de Mediu pentru nu ştiu ce inexactităţi. Normal ar fi ca ea, Primăria, să ne dea socoteală de ce şi câţi copaci, de pe ce străzi, ar vrea să “reabiliteze”. Şi ca noi, cetăţenii, să aprobăm sau nu. Dar totul să fie transparent. În lipsa transparenţei, e foarte uşor pentru orice sistem totalitar sau mafiot să navigheze la limita legii şi să speculeze lipsa de informaţii a cetăţenilor.

Un bătrân senator şi avocat american spunea cândva care e reţeta pentru câştigarea unui proces: “Dacă stai prost cu faptele din dosar, concentrează-te pe legislaţie. Dacă stai prost cu legea, concentrează-te pe fapte. Dacă stai prost şi cu faptele, şi cu legea, concetrează-te pe adversar.”

Primăria stă prost cu faptele: a tăiat copacii. Stă prost şi cu legea: după cum a dovedit-o amenda Gărzii de Mediu. Aşa că, până acum, s-a concentrat doar pe “adversar”: pe copaci şi pe oameni. Copacii erau “uscaţi”“bătrâni” şi “puneau în pericol viaţa pietonilor”. Oamenii sunt prea verzi, tineri, imprecişi şi pun în pericol cariera primarilor.

Veniţi joi, 11 aprilie, de la ora 18, în Piaţa Unirii, la manifestaţia celor care înţeleg că trebuie să  facem lumină în chestiunea copacilor din oraşul nostru. Să facem lumină tăind nu copacii, ci picioarele scaunelor celor care ne manipulează şi care apoi ne cer socoteală pentru ceaţa pe care o fac tot ei. Birocraţii cu apucături de sepie trebuie traşi la răspundere.

Autor: Mircea Platon

sursa: focuriinnoapte.blogspot.ca