Ce facem cu falsa conștiință de dreapta?

Asistăm de 3 zile la ”trezirea societății civile”. Alături de presa vândută, tinerii frumoși și liberi scandează că vor ”jos”: vor jos guvernul, jos Piedone, Jos Parlamentul și în general ei vor jos. Ni se prezintă câteva zeci de mii de protestatarii ca fiind ”România”, vocea străzii, care stradă, încă nu-mi dau seama că pe strada mea încă nu a apărut așa zisa societatea civilă.

Dar până la protestele din zilele noastre, trebuie să prezentăm istoria societății civile românești. La începutul anilor 1990, după căderea comunismului, a apărut pe cal alb George Soros, miliardar american, iubitor de democrație, care s-a gândit să ajute la dezvoltarea spiritului democratic în Europa de Est. Astfel, în România se crează o rețea de ONG-uri, care acum se confundă cu societatea civilă. Aceste proiecte, finanțate de Soros, în timp, au devenit un grup de presiune pentru orice guvern.

Printre cele mai importante ONG-uri enumerăm: “Centrul de Parteneriat pentru Egalitate”, ”Asociația Pentru Implementarea Democrației”, ”ActiveWatch”, ”Grupul pentru Dialog Social (GDS)”, ”Fundația Pentru o Societate Deschisă”, “Centrul pentru Dezvoltare Economică”, Fundația “Concept” , “Centrul pentru Drepturile Omului – București”, “Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)”, “Asociația “Pro Democrația”, “Societatea Academică Română”, “Soros Advising and Placement Center”, “Soros Educational Advising Center”, “Uniunea pentru Reconstrucția României” etc, care la rândul lor au “născut” alte ONG-uri care servesc acelorași scopuri ale miliardarului american de origine ungurească.

În timp, aceste organizații au creat ideea că sunt de dreapta, că luptă pentru statul de drept și mai ales pentru democrație. Cine nu face jocurile lor este comunist, este vândut Rusiei, este un trădător de țară, este un corupt. Practic, au creat o falsă conștiință românilor. Propoganda lor a fost atât de puternic mediatizată încât să fii de stânga, să fii patriot, să fii creștin este sinonim cu a fi vândut rușilor.

În acest sens au acționat ”liderii de opinie” care obișnuiți să taxeze la fiecare cuvânt scris sau spus cred că toți cei care au păreri contrare sunt plătiți, pentru că lor le este impropriu să aibă păreri personale, să creadă sau să spună ceva venit din inimă, ei primesc ideile în plic iar emoția este tot timpul fabricată. O parte din această gașcă de apostoli care pontează la final de rând sau rimă au dus la crearea falsei idei că dacă nu ești de drepata (adică dacă nu susțin politica americană, dacă nu ești de acord cu căsătoriile gay și în general dacă ai opinii proprii) trebuie să fii stigmatizat.

O parte dintre apostolii lui Soros în România: Andreea Mungiu Pippidi, Vladimir Tismăneanu, Andrei Pleșu, Renate Weber, Alin Teodorescu, HR Patapievici, Sandra Pralong, Mircea Mihaieș, Mihai-Răzvan Ungureanu, Cristian Pârvulescu, Sabina Fati, Andreea Pora, Teodor Baconschi, Sorin Ioniță, Monica Macovei, Adrian Cioroianu, Rodica Culcer, Gabriel Liiceanu, Mircea Toma, Mihail Bumbeș, Claudiu Crăciun și lista poate continua.

Această acaparare a discursului public a dus, în timp, la apariția a trei tipuri propagandiști euro-atlantiști/ong-iști care nu înțeleg nici ce se întâmplă cu ei nu înțeleg nici politica, dar care sunt foarte activi în mediul online și care, cu trecerea timpului, s-au talibanizat, crezând că doar ei au dreptul la opinie iar restul trebuie interziși.

Cele trei tipologii de talibani ”de dreapta”:

1. Falsul om de dreapta, care trăiește cu iluzia că face parte din clasa de mijloc

Am o surpriză pentru tine, în România clasa de mijloc este inexistentă. ”Centrul politic” nu există, e un concept făcut special pentru cei ca tine, să se identifice cu ceva.

Acest specimen nu postează, se mulțumește să-i dea like lui Mândruță la fiecare post iar la evenimente speciale (alegeri, dezastre naturale etc.) postează câteva rânduri, de obicei copiate, pentru a primi 2-3 like-uri care să-i facă ziua un pic mai fericită pentru că salariu minim nu este suficient pentru ca ”falsul om de dreapta” să înjure în voie comuniștii pe care el ”îi susține” din munca lui ”bine plătită”.

2. Snobul sfertodoct care visează să facă parte dintr-o pseudo elită gen: masonerie, Rotary, Lions Club etc.

Snobul sfertodoct a făcut, de obicei, facultate, evident la privat. Are o funcție importantă, de obicei șef de magazin sau consultant (adică nu lucrează în perioada aia). Are mult timp liber. Vorbește de conspirații, dar în șoaptă, pentru că el nu vrea să expună societățile secrete, el vrea să facă parte din ele.

Preia mesajele de partid cu sfințenie, deși nu face parte din partid. Are opinii politice, în speranța că va fi într-o zi întrebat de cineva dacă vrea să se alăture. Este de dreapta, pentru că a auzit el că ”toți ăștia tari, sunt de drepta”.

3. Anticomunistul care, la 25 de ani de la Revoluție este încă ”golan” și vede amenințarea rusească la fiecare pas.

La Revoluție a dormit sub plapumă, dar îi place să vorbească despre ce și cum a fost, pentru că ”știe el ce au vrut să facă teroriștii”. În ultimii ani și-a descoperit valențe de istoric și specialist în geopolitică, evident ajutat de Wikipedia. Nu a auzit de ”realpolitik” sau ”teoria jocurilor” dar știe exact ce vor rușii, chinezii și americanii să facă. Este la curent cu ultimele descoperiri în materie de armament și dotări militare, dar a ratat toate paradele militare din ultimii 15 ani.

Este un suporter al scutului anti rachetă de la Deveselu și vorbește despre cât de gros și puternic este. Rusia ne atacă cam de două ori pe săptămână, dar ne salvează americanii, iar armata română trebuie să se pregătească intens să lupte în Siria sau Ukraina că să avem noi liniște la București.

Protestatarii care nu știu ce vor

În aceste momente asistăm la mișcări de stradă regizate pe modelul Revoluției portocalii și Primăverii arabe. Mare problemă este că tinerii noștri frumoși si liberi nu știu ce vor. Apostolii lui Soros au scos lumea în stradă, au făcut vâlvă, au dat jos guvernul și acum ce? Acum este instabilitate politică iar România este într-un context regional mai mult decât complicat.

Din nou, interesele străine dictează agenda la București. Din nou, ne lăsăm manipulați și călcați în picioare de o mână de oameni, din nou renunțăm la demnitate pentru promisiuni irealizabile, din nou România votează cu dreapta dar nu înțelege că suveranitatea statului nu ține de doctrine politice și nici nu trebuie așezată pe eșicherul politic iar că ONG-urile finanțate din exterior nu ne vor binele, ne vor doar resursele.

Autor: Laurențiu Nicodim