Nebunia creditelor în franci elveţieni (CHF) pare să fi ajuns la un punct nevralgic, în care cel puţin una dintre băncile implicate ar fi cedat.Se pare că Volksbank România, care are un vast portofoliu de credite în CHF, a luat o decizie istorică, ce va marca întreaga piaţă.
Finanţele discută impozitarea reducerii
Nebunia creditelor în franci elveţieni (CHF) pare să fi ajuns la un punct nevralgic, în care cel puţin una dintre băncile implicate ar fi cedat.
Se pare că Volksbank România, care are un vast portofoliu de credite în CHF, a luat o decizie istorică, ce va marca întreaga piaţă.
Banca ar urma să propună clienţilor care au astfel de împrumuturi conversia acestor credite în moneda naţională, la un curs de aproximativ 2,5 lei/CHF, cu DAE de 5,81% pe an şi cu o reducere a soldului de 20-35%, după cum ne-au spus surse apropiate situaţiei. Potrivit acestora, banca va demara o campanie publicitară pe această temă.
Contactaţi de ziarul BURSA, reprezentanţii Volksbank România nu au dorit să comenteze informaţia.
Gheorghe Piperea, avocatul a circa 2.500 de reclamanţi care au solicitat în instanţă denominarea creditelor în franci elveţieni, susţine că, dacă se va întâmpla acest lucru, “nu mai este loc de întoarcere pentru nicio bancă”.
Domnia sa ne-a declarat: “Toate instituţiile financiare care au astfel de credite vor fi în ofsaid şi nu au cum să rămână aşa. Băncile trebuie să ia decizii similare, altfel Volksbank poate face o adevărată afacere, preluând creditele de la celelalte instituţii financiare, în baza înţelegerilor cu clienţii altor bănci, după care le va converti, în noile condiţii”.
Gheorghe Piperea ne-a spus că domnia sa nu a primit nimic oficial legat de această decizie: “Deşi, ca reprezentant al unui număr destul de mare de reclamanţi contra Volksbank în această speţă, ar fi trebuit să fiu priumul care să primesc o astfel de ofertă, personal, nu am văzut niciun document oficial pe subiect. Acest fapt mă face să fiu reţinut în a crede astfel de zvonuri, dar, dacă ele se vor adeveri, nu pot decât să mă bucur că, în sfârşit, munca mea de peste un an a dat roade”.
Nicolae Cinteză: “Discountul acordat de Volksbank ar putea fi impozitat de Ministerul Finanţelor”
Volksbank a informat Banca Centrală cu privire la oferta care ar urma să fie trimisă clienţilor cu împrumuturi în franci elveţieni, după cum ne-a spus Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul BNR, care ne-a precizat: “Am fost informaţi de către bancă referitor la această hotărâre, dar Banca Naţională nu are nicio implicare, decizia nu-i aparţine”.
Domnul Cinteză consideră că soluţia Volksbank este una bună şi că instituţia financiară a făcut deja primul pas în această direcţie, prin majorarea capitalului social.
Şeful Supravegherii de la BNR ne-a explicat că soluţia identificată de Volksbank reprezintă o conversie a creditelor contractate în CHF la cursul zilei, cu un discount aplicat: “Conversia va fi făcută la cursul din ziua respectivă (n.r. ziua în care va fi efectuată conversia), cu acordarea unui discount pe expunere. Mai exact, întâi se va face transferul în lei la cursul din ziua conversiei, după care va fi aplicat discountul la expunere. Astfel, dacă vom împărţi expunerea rămasă la volumul de franci elveţieni, ne va ieşi un curs de 2 lei şi ceva pentru un CHF”.
Nicolae Cinteză susţine că o conversie la cursul istoric ar fi ilegală, precizând: “În acest context, nu ştiu cum se va termina procesul de la Galaţi (n.r. Tribunalul Galaţi a hotărât conversia unui credit în CHF acordat de Volksbank, la cursul istoric plus o marjă de 10%), pentru că decizia nu-şi are susţinere într-o prevedere legală. A se vedea în acest sens şi recenta decizie a Curţii Supreme de Justiţie din Ungaria, care spune că procedura de conversie poate fi aplicată la cursul zilei, nu la cel istoric”.
Potrivit oficialului BNR, de circa două luni se lucrează la definitivarea acestei soluţii, întrucât există ideea că discountul aplicat soldului ar putea fi impozitat.
Domnia sa ne-a explicat: “Acum se discută cu Ministerul Finanţelor Publice, pentru că băncile nu pot hotărî în această problemă. Se pune întrebarea dacă instituţiile financiare să facă stopaj la sursă şi să vireze contravaloarea impozitului la Finanţe. Este o problemă fiscală similară cu discountul aplicat impozitului pe locuinţe de autorităţile locale, acela nefiind impozitat”.
Luminiţa Ristea, managing partner în cadrul companiei de consultanţă Nexia International, ne-a spus că, în cazul unui agent economic, renunţarea la un credit este considerată venit, iar suma respectivă este impozitată, dar că în cazul persoanelor fizice nu există o reglementare expresă în legislaţie cu privire la acest aspect.
Directorul Direcţiei Supraveghere de la BNR ne-a declarat, recent, în cadrul unui interviu, că, pentru ges¬tionarea riscului valutar, reglementările europene stabilesc ca optimă o diferenţă între activele şi pasivele în valută ale unei bănci la un nivel care să se încadreze în intervalul -2% / +2% din fondurile proprii ale unei bănci. “Neîncadrarea în acest interval conduce automat la mărirea cerinţei de capital. Deci, la scăderea solvabilităţii”, ne-a explicat Nicolae Cinteză, subliniind că aprobarea unui proiect legislativ care să impună conversia în lei a creditelor luate în CHF va afecta şi dreptul de proprietate.
“Soluţia băncilor ca să se echilibreze este să-şi mărească activul în valută, adică să cumpere valută. În acest caz, vom avea presiune pe curs, iar BNR va trebui să vândă valută”, potrivit domnului Cinteză, care ne-a declarat: “Până acum, băncile au finanţat creditele ipotecare cu surse externe atrase pe termene mari, de 5-6 ani, de la băncile mamă, care au fost rostogolite, pentru susţinerea creditelor pe 20 de ani. Acum se doreşte transformarea acestor credite în lei. De unde luăm sursa în lei ca să finanţăm împrumuturile acordate? În România nu există surse în lei pe termen lung. Avem o problemă de lichiditate care este un pericol la adresa stabilităţii sistemului bancar.
Conversia unui credit trebuie să fie opţiunea băncii, astfel încât aceas¬ta să aibă tot timpul o poziţie valutară optimă şi să nu-şi creeze cerinţe de capital foarte mari”.
Bancherii refuză să comenteze soluţia identificată de Volksbank
Reprezentanţii asociaţiilor bancare nu au dorit să comenteze pe subiect.
În timp ce Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, ne-a spus că domnia sa nu are date oficiale legate de această temă, Bogdan Preda, director executiv Relatii Publice şi Instituţionale în cadrul Consiliului Patronatelor Bancare din România, a reiterat că băncile deja fac operaţiuni de conversie.
Surse din piaţa bancară ne-au spus că o astfel de soluţie ar fi fost agreată, de fapt, la nivelul mai multor bănci care au dat credite în franci elveţieni.
Volksbank este una dintre instituţiile financiare care au acordat împrumuturi în CHF, în 2007-2008, în ultima perioadă nivelul creditelor neperformante înregistrând creşteri importante.
În acei ani, dobânzile practicate la împrumuturile în franci elveţieni (CHF) erau de 4-5%, iar cursul leu/CHF era de 2 lei, în timp ce, acum, un franc elevţian costă în jur de 3,6 lei.
Scandalul creditelor în franci elveţieni a luat proporţii, atât la noi, cât şi la nivel european, în contextul în care circa 2.500 de împrumutaţi în CHF au chemat băncile în judecată solicitând denominarea creditelor.
În primăvara anului în curs, Curtea Europeană de Justiţie (CJUE) a dat câştig de cauză în cazul Kasler contra OTP Ungaria. Potrivit deciziei CJUE, dacă până acum unii judecători erau de părere că dosarele care au ca obiect diferenţa de curs valutar din cadrul creditelor în valută nu fac obiectul justiţiei întrucât această diferenţă ar reprezenta parte din preţul creditului, pe viitor instanţele se vor putea pronunţa pe astfel de cazuri, stabilind dacă respectivele clauze contractuale sunt sau nu abuzive.
În ţara noastră, trei iniţiative legis¬lative legate de împrumuturile contractate în valută în perioada 2007-2008 se află, în prezent, în dezbatere în Camera Deputaţilor.
Câteva mii de persoane împrumutate în franci elveţieni au deschis procese băncilor de la care au luat credite în moneda exotică, printre instituţiile bancare împotriva cărora au fost intentate acţiuni în instanţă numărându-se Volksbank, Raiffeisen, Bancpost, Credit Europe Bank, Piraeus Bank, Millennium Bank.
În luna iunie, a apărut şi prima decizie a Instanţei din România, irevocabilă, potrivit căreia Volksbank a pierdut în faţa unui client, banca fiind obligată să convertească în lei creditul contractat în franci elveţieni, la cursul din momentul acordării împrumutului cu o majorare de 10%.
Banca a apelat la o formulă extraordinară de atac, Tribunalul de la Galaţi urmând să se pronunţe mâine, în acest caz.
Decizia pronunţată de instanţa de la Galaţi poate reprezenta un precedent în judecarea celor câteva mii de dosare care se află pe rolul justiţiei, având aceeaşi speţă.
Mai mulţi parlamentari ne-au declarat, în ultima perioadă, că presiunile băncilor pentru ca proiectele legislative iniţiate pe această temă să nu fie aprobate sunt enorme. Se pare că băncile fac presiuni în Parlament atât prin intermediul Guvernului şi organismelor financiare internaţionale, cât şi prin elaborarea unor iniţiative legislative pe subiect care să convină sistemului bancar.
Grupul bancar Volksbanken AG, care deţine şi Volksbank România, nu a reuşit să treacă testele de stres efectuate de Banca Centrală Europeană în acest an.
În aceste condiţii, grupul de bănci regionale care deţine Volksbanken AG şi-a dat acordul pentru planul de reducere a costurilor.
Instituţia centrală a grupului Volksbanken, care include mai multe zeci de bănci regionale, îşi va transfera serviciile de bază către un alt grup bancar, cel mai probabil în prima jumătate a anului 2015. Restul operaţiunilor urmează să fie transferate în următorii ani către o divizie care nu va deţine o licenţă bancară, ceea ce înseamnă că nu va trebui să îndeplinească cerinţele minime de capital impuse băncilor.
Fuziunile între cele 42 de bănci care deţin Volksbanken vor fi finalizate până în 2017 şi vor duce la crearea a opt noi bănci regionale şi trei creditori specializaţi, potrivit planului, care trebuie aprobat de autorităţile de reglementare.
În conformitate cu planurile aprobate de Uniunea Europeană, până la finele lui 2015, Volksbanken trebuie să vândă şi pachetul de 51% pe care îl deţine la divizia bancară din România.
După ce au fost anunţate rezultatele testelor de stres efectuate asupra unui număr de 130 de bănci europene, Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din cadrul Băncii Naţionale a României, ne-a declarat: “Singura bancă prezentă şi la noi care ar putea avea probleme este Volksbanken, însă subsidiara din ţara noastră are o solvabilitate de aproape 20%, mult peste pragul minim impus”.
La acea vreme, reprezentanţii Volksbank România ne-au precizat că testele de stres nu au niciun impact asupra subsidiarei din ţara noas¬tră, subliniind că, în urma restructurării băncii, printre altele, a fost vândut un portofoliu de credite neperformante în valoare de 495 milioane euro.
“Volksbank România este o bancă puternic capitalizată, cu o rată de solvabilitate de 17,8% (la sfârşitul lunii septembrie 2014), peste cerinţele minime impuse de reglementările locale (10%). Încă un element important de menţionat este faptul că testele BCE nu au avut în vedere măsurile adoptate în 2014, care au vizat reducerea portofoliului de credite neperformante sau restructurarea planificată a Asociaţiei Băncilor Volksbank, acestea având loc după data la care s-au încheiat testele, respectiv 31 decembrie 2013”, ne-au precizat reprezentanţii băncii.
În prezent, reţeaua de sucursale Volksbank din România este alcătuită din 130 de unităţi, dintre care 23 sunt în Bucureşti.
Sursa: Bursa.ro
Adauga comentariu