Politică

Bomba demografica – asa arata viitorul Romaniei

Pe agenda viitorului presedinte si a urmatorului guvern ar trebui sa se afle, la loc de frunte, si problema demografica, pentru ca mandatele lor reprezinta perioada cand se mai poate face ceva pentru dezamorsarea problemei demografice a Romaniei. Este o bomba cu ceas, in care timpul se masoara in vieti omenesti.

Dupa incetarea razboiului rece, imbatranirea populatiei va fi cea mai mare provocare pentru Europa. Dar pentru ca schimbarile demografice sunt atat de lente, suntem in pericol sa nu le observam”. Avertismentul apartine fostului cancelar german Helmut Kohl si a fost lansat in 1994, la o reuniune a sefilor de state si guverne din Uniunea Europeana.

Un deceniu si jumatate mai tarziu, schimbarile demografice sunt ceva mai pregnante, dar multi dintre liderii europeni, oricum dintr-o alta generatie decat Helmuth Kohl, par sa ignore, in continuare, avertismentul.

Cu toate acestea, fenomenul este real: parti consistente ale populatiei europene imbatranesc, iar Romania este si ar putea deveni una din cele mai afectate natii. Fenomenul antreneaza o suma intreaga de schimbari, in sistemul de pensii, in securitatea sociala, in medicina, in obiceiurile de consum, in structura populatiei. Unele sunt benigne, altele pot fi gestionate, dar pensiile si securitatea sociala au deja sau vor avea in timp probleme serioase.

Un studiu al Fondului Monetar International estima, in urma cu trei ani, ca raportul dintre pensionari si populatia activa se va injumatati, in Europa, pana in 2050, de la patru la doua persoane active pentru fiecare pensionar. Tot in 2006, un raport al Comisiei Europene aprecia ca forta de munca in UE va scadea cu 48 de milioane de persoane, adica 16%, intre 2010 si 2050, in timp ce numarul persoanelor in varsta va creste cu 77%, adica 58 de milioane de persoane.

Cu alte cuvinte, Europa se indreapta, incet-incet, catre un scenariu de film SF, eventual cu tenta comica: un continent-azil, cu multi batranei vegheati de delicate infirmiere de origine asiatica sau indiana.

Dar pentru Europa saraca si mai ales pentru Romania, care este scenariul? Pentru mania, scenariile, elaborate fi e de organisme internationale, fi e de experti locali, sunt cat se oate de pesimiste:dupa scaderea cu aproape doua milioane de locuitori inregistrata dupa evolutie, populatia Romaniei ar putea ajunge undeva intre 13,3 milioane de locuitori, form BERD, si 16-17 milioane de locuitori, in studii intocmite de Uniunea Europeana, Banca Mondiala sau ONU, pana in 2050. Rata fertilitatii a scazut de la 2,3 copii/femeie
in 1989 la 1,3 copii/femeie in 2008 (nivel constant in ultimii 12 ani), iar rata natalitatii (numarul brut de nasteri la mia de locuitori pe an) a scazut de la 13,7 la mie in 1990 la 10 la mie in 2008.

Mai trebuie spus ca durata medie de viata a inregistrat o tendinta rescatoare in anii de dupa Revolutie, de la 70 la 74 de ani. Tabloul demografi c mai rebuie completat cu principalele tendinte care se inregistreaza in lume, asa cum le identifi ca profesorul Jack Goldstone de la George Mason University: alaturi de reducerea populatiei in spatiul european si in cel al fostei URSS, apar cresterile masive din tarile musulmane, migratia din lumea a treia catre tarile dezvoltate, impactul SIDA si al pandemiilor, cresterea rapida si rolul tot mai important al populatiei urbane in lumea a treia.

In tot ansamblul schimbarilor antrenate de evolutiile demografi ce, sistemul de pensii ocupa cel mai periclitat si expus loc. In Romania se poate vorbi acum, in conditii de criza economica, de un sistem al pensiilor de stat practic in faliment; cum altfel poate fi un istem care se bazeaza pe creditele angajate la FMI si Uniunea Europeana de un stat eputincios in a administra inclusive nevoile induse de un aparat administrative imens, birocratic si rezistent la schimbare? Iar raspunsul la cea mai simpla intrebare pe care poate sa o puna cineva “daca acum este asa, ce va fi peste unul-doi-cinci sau zece ani?” nu poate primi decat ridicari din umeri, balmajeli incoerente sau zambete incurcate.

Sau un raport, cum a fost cel din septembrie 2009, al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Riscurilor Sociale si Demografi ce din Romania. 382 de pagini de analiza, grafi ce, scenarii, explicatii si potentiale masuri. Spunem potentiale pentru ca propunerile comisiei prezidentiale merg de la formulari pretentioase, dar lipsite de consistenta, la recomandari greu realizabile, de genul “cresterea numarului de contribuitori la sistem”.

Sa retinem din aport cresterea numarului de pensionari de la 3,7 milioane in 1990 la un maxim de 6,37 milioane in 2002 (6 milioane in 2007, cu cei 150.000 de pensionari din sistemul MApN, al Ministerului de Interne si al SRI), scaderea numarului de salariati care contribuie la sistem, de la 8,156 milioane persoane in 1990 la 4,885 milioane de angajati in 2007 (si mult mai putini acum, dupa un an de criza, cand numarul somerilor a crescut cu aproape un milion), precum si varsta medie de pensionare in Romania – de 54 de ani.

Cata vreme piramida varstelor indica o populatie tanara mai numeroasa decat populatia in varsta, care primeste o pensie, atunci ceea ce oamenii care gestioneaza sistemele de pensii public si privat numesc “schema Ponzi” functioneaza, adica pot fi platite pensiile pentru un numar redus de pensionari, folosind contributiile celor tineri. Acesta era cazul Romaniei acum 20 de ani, cand 8,2 milioane de salariati sustineau prin contributii pensiile a 2,5 milioane de pensionari, creand un raport de 3,3 la 1. Un raport echitabil, cel putin. “Cand insa raportul demografi c si de pe piata muncii se inrautateste, sistemul public de pensii se gripeaza, asa cum este cazul Romaniei acum”, spune Crinu Andanut, directorul general al fondului de pensii Allianz-Tiriac Pensii si presedintele Asociatiei pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR).

Dorin Oancea , Ana Raduta
sursa: businessmagazin.ro

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu

  • Populatia Romaniei este in crestere din 2002, a fost un mare dezechilibru in deceniul de dupa revolutie cand numarul de avorturi a fost cel mai ridicat din Europa. Incetul cu incetul se va reveni la rata normala de natalitate, adica cea dintr-o tara unde avortul nu a fost niciodata interzis. Mi se pare o aberatie cifra de 13 milioane de romani.

Abonează-te la newsletter