Politică

Alexis Tsipras – un Che Guevara european

Greece Election  (AP)Alexis Tsipras este, de departe, cel mai vehiculat nume din politica europeană în ultimele luni. Premierul grec a reușit, într-un timp foarte scurt, să se impună ca o personalitate europeană.  Acesta este primul lider al unui stat mic ce reușeste să seteze agenda europeană și care, prin dinamism, carismă și deciziile luate, câștigă simpatia unei părți consistente din Europa.

Alexis Tsipras este genul de personaj pe care ori îl iubești ori îl urăști. În acest moment, premierul grec nu are un corespondent în politica europeană, care se bazează, în general, pe lideri cu o priză scăzută la public, care ajung în funcții cheie după ce trec prin aparatul de stat și care nu reușesc să stârnească emoții electoratului.

Tsipras în schimb a fost propulsat în fruntea executivului grec tocmai de carismă și de modul total diferit de abordare al problemelor pe care Grecia le are cu Uniunea Europeană și organismele financiare mondiale (FMI și Banca Monială).

Un element de evidențiat în caracterizarea premierului elen este tocmai modul diferit de gândire și abordare a problemelor. Acesta este tânăr (40 ani) și este mai mult un activist decât un om politic. Tsipras este mult mai aproape de Che Guevara decât de Donald Tusk, președintele Consiliului European, considerat cel mai bun produs al noii generații de lideri europeni.


Militant la 16 ani

În anul  1989 Alexis Tsipras se alătură organizaţiei de tineret a Partidului Comunist Elen (KKE). Un an mai tarziu, în 1990 acesta este elev al liceului multi-disciplinar Ampelokipoi si este unul dintre inițiatorii protestelor din Atena împotriva ministrului educației, Vasilis Kontogiannopoulos.

În timpul facultății se alătură partidului “Alianţa Stângii şi a Progresului” iar în 1995 este ales în Consiliul Național al Uniunii Studenților din Grecia.

Anul 2006 este momentul lansării lui Alexis Tsipras în politica mare. Acesta candidează la fucția de primar al Atenei, din partea partidului “Alianţa Stângii şi a Progresului și obține 10,5 % din voturi, de trei ori mai mult decât scorul obișnuit al partidului.

În 2007 părăseste “Alianţa Stângii şi a Progresului” și se alătură  grupului de partide și mișcări de stânga, Syriza. În 2013 reușește să tranforme Syriza în partid politic unitar, iar în 2014 câștigă alegerile legislative.

Urmărind biografia lui Tsipras putem observa cât de exactă a fost caracterizarea făcută de cotidianul francez Le Figaro:

  • “cele șase luni de cînd este la putere nu l-au schimbat deloc pe militantul intrat în Partidul Comunist la 16 ani care a crescut în ideologia stîngii radicale”.
  • “Alexis Tsipras are reflexe ideologice și nu trăiește decît pentru cauză”.

Poate multe dintre deciziile premierului elen ridică semne de intrebare, mulți consideră felul său de face politică unul extrem, dar nimeni nu poate nega că Tsipras a schimbat ceva în mecanismele Uniunii Europene și că statul grec condus de el a creat un precedent ce va fi folosit, într-un fel sau altul, de statele marginale ale UE pentru viitoare negocieri.

Autor: Cristi Rosu

Cristi Roșu este masterand al Facultății de Filosofie, Universitatea din București, la specializarea Studii de dezvoltare internaţională şi etica relaţiilor internaţionale. Este interesat de teoria relațiilor internaționale, filosofia conflictului și teoria jocurilor.

Despre autor

contribuitor

comentarii

Adauga un comentariu

  • Care”Che Guevara”?! E un alt Petre Roman al Greciei.Un alt”crypto…”cu butoanele afara,strain de neam si tara.Cacialmaua Alexis Tsipras a fost azi confirmata.

  • Che Gargara…Micul Tipulescu…ba scula cu sula. Sa vedeti cat pana la cotor o va smuge Che Gargara…atingand noi culmi de austeritate..un exemplu pentru porstanii socialisti si cum o sugi cu spor injurand imperializmu. ahahahah

  • Il iubesc pe acest om pentru verticalitate. Sigur ca va fi infrant, dar a dat un exemplu tarilor europene!

  • …la fel, Viktor Orban al Ungariei va fi infrant la momentul potrivit, dar “le-a stat in gat” marilor bancheri ai lumii, macar o perioada.

  • Ma tem deja de”vox populi”daca cei care urmaresc si comenteaza pe aceasta platforma de elita nu inteleg ce se intampla…Dar vreun comentariu competent,argumentat cat de cat,de bun simt(common sense)e in stare sa formuleze careva?…Ma refer la cei care m-au trimis in neant.

  • Păi tu ce argumente aduci in sprijinul afirmațiilor tale? Care sunt comentariile de “bun simț”, că nu văd nici unul…

  • Nu e de bun simt in zilele noastre sa mai vorbesti despre ideologii,sa pomenesti personaje ca Che Guevara.Oamenii nu mai sunt capabili sa moara pentru idei.Un personaj ca Tsipras e doar o amenintare .Trecatoare.Se va reiinstaura in liniste ,curand,domnia euro si momentul Tsipras are sa ramana doar o zbatere ultima si inutila a unui popor care a facut candva istorie.

  • Nea Tudorele,sa-ti explic ca la scoala ajutatoare:toti specialistii(finantisti,economisti)constata ca planul lui Tsipras este muuuult mai dur,mai impovarator,mai auster decat cel propus de creditori anterior.Deci grecii,prin referendum,mobilizati de Tsipras,au respins un plan nasol…iar dupa referendum s-au trezit cu altul muuuuult mai nasol,al lui Tsipras.Exact ca-n filmele cu prosti.Asta e cacealmaua,te-i prins sau iti desenez.

  • @micul anonim: Lasand la o parte faptul ca postezi “anonim”, adica nu-ti asumi raspunderea pentru ce postezi, ai tupeul sa fii nemultumit ca nu te aproba citittorii? Omule revino cu picioarele pe pamant. Nu-ti asuma cunostinte pe care nu le ai. Apropo, tu daca ai fi fost in locul lui Tsipras ce ai fi facut, si stii macar cine a fost Che Guevara?

  • Esti jenant domnule Lupu Nelu…”Le style est l’homme meme”spunea contele Buffon in urma cu aproape trei secole.Atmosfera de crasma ieftina pe care o creezi prin comentariul d-tale nu ma surprinde…Ai impertinenta lui Ferdinand Lassalle(si doar atat) care a platit-o cu viata in duelul cu valahul Ion Racovita.Asta in contextul stanga-socialism…

  • Așa este, Mare Anonim, stilul este omul.Te-ai definit perfect. Lasă-l pe Tsipras, nu ești din liga lui, ci doar genul care stă pe margine, făcând comentarii “deștepte”, despre acțiuni de care nu ești capabil nici măcar in fața propriei neveste