Judecătorii de la Curtea de Apel Piteşti au pus capăt procesului cu una dintre casele familiei Iohannis, dobîndităprin fals în acte publice, proces care a durat 17 ani (a început încă din mileniul trecut, adică în 1999)!
Acest final vizează însă doar partea civilă a procesului (şi nici măcar aceasta, căci chiriaşii care cumpăraseră apartamentele din acel imobil trebuie acum să deschidă noi procese pentru a se reveni la situaţia anterioară „jafului“), dar lucrurile dificile pentru familia Iohannis abia acum încep!
Şi iată de ce: în noul Cod penal al României, capitolul III, „Falsuri în înscrisuri“, Art. 323 precizează, în privinţa „Uzului de fals“: „Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial, şi cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă, când înscrisul este sub semnătură privată“.
Vechiul Cod penal, la art. 291, avea absolut acelaşi conţinut foarte clar: „Folosirea unui înscris oficial ori sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă, când înscrisul este oficial“. Mai multe instanţe, precum şi o expertiză grafoscopică au stabilit că în acest proces familia Iohannis s-a folosit de un testament fals şi de o adeverință falsă de la primăria din comuna Porumbacu de Jos (cel care a emis-o a fost deja condamnat). Că familia Iohannis ştia despre falsul acestor documente este dovedit de folosirea lor în instanţă şi după ce au fost declarate false!
Mai devreme sau mai tîrziu, un dosar penal cu această acuzaţie, de „Uz de fals“, va fi finalizat pe numele preşedintelui Klaus Iohannis! Desigur, în funcţie de cît va mai rămîne Laura Codruţa Kovesi şefă a DNA. Asta e, ghinion!
Avocatul V.V.Vulcan: „Momentul de corupţie s-a produs în 1999“
În „Cotidianul“, v-am prezentat pe larg subiectul acestui „Dosar al caselor familiei Iohannis“.
Au fost dezvăluite toate documentele esenţiale care arătau cum s-a ajuns la această situaţie incredibilă, în care asupra actualului preşedinte al ţării să planeze suspiciunea mai mult decît rezonabilă că, prin fals şi uz de fals, a obţinut nu mai puţin de 13 apartamente şi un spaţiu comercial, situate în cele două imobile din centrul Sibiului, situate pe str. Magheru şi str. Nicolae Bălcescu.
Astăzi, cînd instanţa de la Curtea de Apel Piteşti a pus capăt definitiv acestui dosar, vă prezentăm doar acele documente care arată cum s-a ajuns la comiterea infracţiunilor de fals şi uz de fals.
Înainte de acestea, iată ce spune avocatul Virgiliu Viorel Vulcan, prodecanul Baroului Sibiu, cel care l-a îngenuncheat pe Klaus Iohannis în acest proces (transcriere după intervenţia la Antena 3): „Momentul de corupţie categoric s-a produs în anul 1999, cînd, în faţa instanţei de apel a Tribunalului Sibiu, faţă de hotărîrea instanţei de fond de respingere a acţiunii de revendicare a caselor naţionalizate, Georgeta Lăzurcă, Carmen Iohannis şi Baştea Ion, într-o conivenţă evidentă, au promovat acel înscris fals de la Primăria Porumbacu.
În baza acelui înscris fals, Tribunalul Sibiu a apreciat că cei trei au calitate procesuală să revendice imobilul în numele defuncţilor Ghenea şi a trimis cauza spre rejudecare. Judecătoria Sibiu, într-un formalism excesiv, într-un singur termen, a soluţionat cauza, a deposedat statul şi a dispus restituirea caselor – nu către cei trei –, ci către defuncţii Ghenea! Primăria Sibiu nu a mai atacat sentinţa şi hotărîrea a rămas definitivă şi irevocabilă la fond. Ăsta este momentul de corupţie şi de aici a plecat totul!“.
Prezentăm şi una dintre cele două adeverinţe cu conţinut fals, emise de primăria Porumbacu de Jos, pentru care secretarul Liviu Munteanu a fost condamnat penal, pe care Georgeta Lăzurcă, Carmen Iohannis şi Ioan Baştea le-au folosit în acest dosar.
Cel de-al doilea document fals din acest dosar este, desigur, „testamentul“. La dosar există o „scrisoare“ semnată „Unchiul“, adresată lui Ioan Baştea, în care este descris modul în care pot fi luate prin fals casele: Ioan Baştea este sfătuit să se ducă la Georgeta Lăzurcă, mama lui Carmen Iohannis, să-i ofere jumătate din imobil, „pentru că la ea este cheia“, adică dacă va depune mărturie că un testament fals este adevărat.
Sentința grafoscopică: fals!
Toate indicaţiile din această scrisoare au fost urmate şi aşa a apărut „testamentul“, în care unchiul lasă moştenire imobilele, deşi nu exista un document care să ateste că era proprietarul bunurilor lăsate moştenire, acestea fiind naţionalizate în anii ‘60! De altfel, acest aşa-zis „testament“ a fost analizat grafoscopic şi s-a stabilit încă din anul 1998 că nu a fost scris de Ioan Baştea!
Despre circuitul acestor documente s-a tot scris în presă, aşadar, nu detaliem aici povestea lor. Ce este însă important de subliniat este că din 8 mai 1998 intră în scenă şi Klaus Iohannis, care primeşte procură de la Ioan Baștea pentru a-l reprezenta pe acesta în tot ceea ce urma să însemne administrarea cotei de proprietate care îi revenea din cele două imobile situate în centrul Sibiului.
Însă, cînd a fost descoperit falsul întocmit de secretarul Primăriei din Porumbacu de Jos, totul a luat-o razna pentru Iohannis şi ceilalţi, întrucît Nicolae Baștea nu a fost nepot al lui Eliseu Ghenea, ci al soţiei acestuia, Maria, care a murit în 1962, toate bunurile sale fiind moştenite de soţ, pe care l-a moştenit o soră, iar aceasta, neavînd urmaşi, a fost moştenită de statul român! Din acest motiv, adeverinţele emise de secretarul Primăriei Porumbacu de Jos au fost declarate false, căci, în realitate, Nicolae Baştea nu era moştenitorul averii!
NUP semnat de procurorii Ţuluş şi soţia acestuia, Claudia Roşu
Prin rezoluţia Parchetului de pe lîngă Curtea de Apel Alba Iulia, este constatat falsul acelor adeverinţe şi, implicit, din acel moment, folosirea lor în proces demonstrează că persoanele respective cunosc caracterul lor fals, îndeplinindu-se condiţia fundamentală prevăzută de art. 323 din noul Cod penal (art. 291 din vechiul Cod penal).
Din acel moment, procurorii vorbesc despre comiterea de infracţiuni în acest dosar, fapt finalizat cu condamnarea secretarului Primăriei din Porumbacu de Jos. În privinţa celorlalţi, s-a dispus disjungerea dosarului şi continuarea cercetărilor privindu-i şi pe Georgeta Lăzurcă, Carmen Iohannis şi Klaus Iohannis, „sub aspectul săvîrşirii infracţiunilor de instigare la fals intelectual, uz de fals şi mărturie mincinoasă“:
Acest dosar a avut un circuit foarte complicat, trecînd de la DIICOT la DNA şi invers, aşa cum am prezentat în articolele noastre precedente. În anul 2009, pentru o parte dintre aceste acuzaţii formulate de procurorii de la Alba Iulia, a fost dată de către DNA, structura centrală, o rezoluţie de neîncepere a urmăririi penale.
Sîntem însă în posesia acestei rezoluţii date de DNA şi observăm un lucru incredibil: rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale pentru „abuz în serviciu“ este semnată de procurorii Doru Florian Ţuluş şi soţia acestuia, Claudia Mihaela Roşu! Pentru celelalte fapte, dosarul este din nou disjuns şi trimis spre soluţionare tot la Parchetul de pe lîngă Curtea de Apel Alba Iulia.
Pentru conformitate, prezentrăm și declaraţia de avere a procurorului Doru Florin Ţuluş, depusă la CSM, unde se observă că procurorul Claudia Mihaela Roşu este soţia sa.
Dosarul zace în sertarele Codruţei Kovesi
Dacă ar fi fost vorba despre oricare alt cetăţean al României, dosarul privind falsul, uzul de fals şi mărturia mincinoasă ar fi fost soluţionat de mult cu condamnarea făptuitorilor, imediat după ce instanţa a constatat comiterea acestor infracţiuni. Fiind însă vorba despre actualul preşedinte al ţării, dosarul zace acum în sertarele Codruţei Kovesi. Cît timp, nu ştie nimeni, însă oricînd el poate fi redeschis şi cercetat cu obiectivitate. Pînă una-alta, în partea civilă a dosarului, lucrurile s-au încheiat după 17 ani de procese prin pierderea a două imobile, de fapt, a 13 apartamente şi un spaţiu comercial, de către familia Klaus Iohannis. Rămîne ca şi cei peste 300.000 euro încasaţi de familia prezidenţială de la Raiffeisen Bank să intre în posesia Primăriei Sibiu, împreună cu penalităţile respective.
De asemenea, dacă va fi totuşi soluţionat şi dosarul penal, preşedintele va pierde şi cele trei case dobîndite din chiria de la Raiffeisen Bank, prin procedura confiscări extinse, căci acest lucru a fost confirmat chiar de către Klaus Iohannis, care a declarat: „Folosind banii din acea închiriere, am reușit iarăși să-mi cumpăr un apartament care se găsește într-o zonă bună. L-am închiriat și pe acela și din banii proveniți și de acolo am cumpărat, în final, cele două căsuțe, care sunt ultimele achiziții pe care le-am făcut“! În acest moment, după decizia Curţii de Apel Piteşti, capătă caracter definitiv, executoriu şi irevocabil sentinţa Curţii de Apel din Braşov, pe care o publicăm integral. Parafrazîndu-l pe Iohannis, aceasta spune: „Jos mîinile de pe casele oamenilor!“
Autor: Ion Spânu
Sursa: Cotidianul
Adauga comentariu