C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Sociologul Septimiu Chelcea: ”Restricţionarea publicării rezultatelor sondajelor preelectorale şi ale sondajelor la ieşirea de la urne: de ce?”

 La 26 mai a.c., electoratul din România este chemat la urne pentru alegerea europarlamentarilor. Tot la 26 mai, persoanele cu drept de vot au posibilitatea să se pronunțe dacă sunt de acord sau nu sunt de acord cu cele două întrebări ale referendumului:  1) Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?; 2) Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?.



În legătură cu alegerile europarlamentare și cu referendumul, s-au făcut sondaje de opinie publică și, foarte probabil, se vor face și sondaje la ieșirea de la urne (exit polls). În România, ca și în alte țări democratice, există restricționări privind publicarea rezultatelor acestui tip de cercetări transversale, cu metodologie riguroasă, în timp ce în alte țări democratice nu există nicio restricție.

Pe toate continentele: diversitatea reglementărilor

Analiza comparativă internațională a reglementării prezentării în mass-media a rezultatelor sondajelor preelectorale și ale sondajelor la ieșirea de la urne (exit polls), realizată de F. Spangenberg în 2003 și actualizată de profesorul Thomas Peterson, fost președinte al Asociației Internaționale pentru Cercetarea Opiniei Publice (WAPOR), pentru situația din 2010, ajunge la concluzia că în mai mult de jumătate (51%) din cele 68 de țări de pe toate continentele incluse în studiu nu există nicio restricție în publicarea sondajelor preelectorale; în 23% există restricții minore (interdicția publicării cu 6 zile sau mai puțin de 6 zile înaintea datei votului, fără alte restricții), iar în 26% restricțiile sunt substanțiale (interdicție cu 7 zile și chiar mai mult, precum și/sau alte restricții). Tabelul 1 arată situația din 34 de țări europene și din 34 de țări de pe alte continente incluse în cercetare.

Tabelul  1. Reglementarea publicării rezultatelor sondajelor preelectorale în 68 de țări (după Peterson, 2012, p. 57)

Notă. Este posibil ca după publicarea studiului, reglementarea publicării rezultatelor sondajelor preelectorale să se fi modificat. Datele din tabel rămân concludente pentru diversitatea situațiilor.

Chiar între țările incluse în aceeași clasă există diferențe importante atât în ce privește numărul zilelor de dinaintea votului în care nu este permisă legal publicarea rezultatelor sondajelor preelectorale, cât și restricțiile ce se impun în cazul publicării lor. De exemplu, în Italia interdicția este de 14 zile, iar în Slovacia de 15 zile. Luxemburgul, inclus în aceeași clasă cu Italia și Slovacia, are o interdicție de o lună. În Franța și în Grecia interdicția este de 24 de ore.

Cu 48 de ore înaintea începerii votului, în Portugalia și în România, țări care fac parte din clasa țărilor cu restricții minore (interdicția publicării cu 6 zile sau mai puțin de 6 zile înaintea datei votului, fără alte restricții), nu mai este permisă publicarea rezultatelor sondajelor preelectorale (Ndeti Ndati et al., 2014, p. 251).

Includerea României în categoria țărilor cu restricții minore nu corespunde integral situației de fapt. Legea nr. 35 din 13 martie 2008 cu privire la „Reglementarea campaniei electorale” este în vigoare. Această lege stipulează la art. 38: „Cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă”. La același articol din Legea 35 se precizează că „În perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite de următoarele informaţii: 1) denumirea instituţiei care a realizat sondajul; 2) data sau intervalul de timp în care a fost efectuat sondajul şi metodologia utilizată; 3) dimensiunea eşantionului şi marja maximă de eroare; 4) cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului; 5) televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic. Există, deci, „alte interdicții”.

Referitor la sondajele la ieșirea de la urne (exit polls), Legea nr. 35 din 13 martie 2008 cu privire la „Reglementarea campaniei electorale” interzice publicarea rezultatelor înainte de încheierea votului. În 18% din cele 68 de țări a căror legislație a fost analizată de profesorul Thomas Peterson nu există nicio restricție în publicarea rezultatelor, iar în 62% publicarea exit poll-urilor este permisă numai după terminarea votului. Sunt și țări (11%) în care publicarea rezultatelor exit poll-urilor este interzisă, precum și țări (9%) în care nu se organizează astfel de sondaje. Pe baza unor numeroase cercetări, profesorul Thomas Peterson conchide că „publicarea parțială a rezultatelor sondajelor la ieșirea de la urne înainte de închiderea secțiilor de votare are o influență mică sau nu influențează deloc compotamentul de vot” (Peterson, 2012, p. 61).

Cercetările psihosociologice despre influența publicării rezultatelor sondajelor

Faptul că în unele țări publicarea rezultatelor sondajelor preelectorale este permisă chiar și în ziua alegerilor, în timp ce în alte țări este interzisă cu o lună, cu două  săptămânni, cu o săptămână, cu o zi sau două înaintea datei scrutinului, este greu de explicat. Cu siguranță există un complex de factori cauzali, între care și factori psihologici. În limitele specializării mele, mă voi referi doar la aceștia, încercând să răspund la întrebarea dacă publicarea rezultatelor sondajelor preelectorale influențează sau nu influențează comportamentul de vot.

Pe plan internațional, cele mai multe cercetări psihosociologice au pus în evidență faptul că publicarea rezultatelor sondajelor preelectorale influențează opinia publică și comportamentul de vot al alegătorilor. În literatura de specialitate sunt menționate și cercetări din care a reieșit că publicarea rezultatelor sondajelor preelectorale nu influențează opinia și comportamentul de vot (vezi Chelcea, 2006, pp. 117-119). Înteresant este și faptul că în cercetările în care a fost evidentă influența publicării rezultatelor sondajelor asupra opiniei publice și comportamentului de vot, această influență este bidirecțională, ducând la: 1) regruparea alegătorilor în jurul persoanei sau partidului declarate în sondaje ca fiind învingătoare (bandwagon effect, efectul „a sări în car”); 2) regruparea alegătorilor în jurul persoanei sau partidului care, conform sondajelor, vor fi învinse (underdog effect, efectul „perdantului”). „Bandwagon” denumește carul (căruța) în care sunt persoanele și orchestra ce defilează la parada unui circ pentru a atrage spectatorii, iar expresia „jump on the bandwagon” înseamnă „a sări în carul de la paradă”, a te asocia succesului fără a lua în considerare cu cine te asociezi.

Care dintre cele două efecte este mai puternic? Henry F. Dizney şi Ronald W. Roskens (1962, p. 108) remarcau că „Literatura de specialitate conţine argumente atât pentru susţinerea, cât şi pentru respingerea teoriei bandwagon”. Fondatorul sondajelor de opinie științifice, George H. Gallup (1940), respinge teoria bandwagon, în timp ce inițiatorii cercetărilor despre influența mass-media asupra opiniei publice, Paul F. Lazarsfeld, Bernard R. Berelson şi Hazel Gaudet (1944/2004, p. 151), răspund afirmativ la întrebarea dacă există un efect de raliere (bandvagon effect).  Sunt teoreticieni, precum Edward L. Bernays (1945), care consideră chiar că „bandvagon effect poate opera într-o manieră negativă prin inhibarea cursului normal al luării unei decizii democratice” (apud Dizney, Roskens, 1962, p. 108). Procedând experimental, numeroși cercetători nu au găsit deloc sau au identificat doar o influenţă slabă a comunicării opiniei majoritare asupra opiniei publice şi a comportamentului electoral al populaţiei (A. H. Cantril, 1980; H. F. Dizney şi R.W. Roskens, 1962; R. K. Goidel și T. G. Shields, 1994; I.  McAllister, Studlar, D. T. (1991); V. G. Morwitz, C. Pluzinski, 1996; R. Navazio, 1977; J. L. Tyson şi S.A. Kaplowitz, 1977 ș.a.).

Și rezultatele cercetărilor efectuate în România sunt oarecum contradictorii. Sociologii Dorel Abraham şi Sebastian Lăzăroiu (2001, p. 102) apreciază că doar 5% dintre cei care au votat în alegerile generale şi prezidenţiale din anul 2000 şi-au ajustat votul în acord cu învingătorul desemnat în sondajele preelectorale (în condiţiile în care 56% din populaţia adultă a României declara că urmăreşte în mass-media rezultatele sondajelor de opinie publică).

În luna mai 2004, înaintea alegerilor generale şi prezidenţiale, împreună cu sociologii Gabriel Jderu şi Loredana Ivan, am făcut un experiment pentru a vedea cum lucrează efectele bandwagon şi underdog în decizia de vot a electoratului din România. Experimentul ca atare este prezentat în lucrarea Refracţia sociologică şi reflexia jurnalistică. Despre sondajele de opinie şi prezentarea lor în mass media (Chelcea, Jderu, Ivan, 2005, pp. 141-160). Reproduc acum doar concluziile experimentului: 1) Publicarea rezultatelor din sondajele de opinie în presa scrisă influenţează opiniile electoratului; 2) Rezultatele din sondajele de opinie sunt prezentate selectiv în presa scrisă, cu scopul persuasiunii maselor; 3) Efectul regrupării în jurul învingătorului (bandwagon effect) apare în legătură cu activitatea guvernului şi cu intenţia de vot a partidelor sau alianţelor politice, dar nu totdeauna şi în legătură cu personalităţile politice; 4) Efectul de regrupare în jurul persoanei învinse, conform sondajelor preelectorale (underdog effect), apare în legătură cu activitatea guvernului şi cu intenţia de vot a partidelor sau alianţelor politice, dar nu şi în legătură cu personalităţile politice; 5) Efectul regrupării în jurul învingătorului pare a fi mai puternic decât efectul regrupării în jurul persoanei învinse, conform sondajelor electorale.

Un sondaj reprezentativ la nivel național, realizat în 2007 de CURS, a arătat că aproximativ 2% dintre persoanele cu drept de vot ar putea fi influențate în luarea deciziei de vot: dintre acestea, circa trei sferturi în favoarea învingătorului dat de sondaje și un sfert în direcția favorizării celui declarat perdant (Abraham, Șufaru, Chelcea, 2008, p. 18).

***

După aproape 75 de ani de la luarea de poziţie a lui Edward L. Bernays împotriva publicării sondajelor preelectorale, controversele legate de efectul „regrupării în jurul învingătorului” continuă. În această situație mi se pare firească cerința de a se rediscuta bandwagon effect şi underdog effect, precum și reexaminarea implicaţiilor etice şi politice ale acestor efecte, pe baza unor noi cercetări, în condițiile social-politice din România de azi.

Bibliografie

Abraham, Dorel, Lăzăroiu, Sebastian (2001). „Opinion polls and election”, Romanian Journal of Sociology, XII, 1-2, pp. 91-120.

Abraham, Dorel, Șufaru, Ionela, Chelca, Septimiu (2008). „Influență sau manipulare prin sondaje de opinie?”, Sociologie Românească, 6, 3-4, pp. 18-29.

Bernays, Edward L. (1945). Cristalizarea opiniei publice. București, Editura Comunicare.ro.

Chelcea, Septimiu, Jderu, Gabriel, Ivan, Loredana (2005). „Efectul de regrupare în jurul învingătorului din sondajele electorale versus efectul susţinerii celui învins în sondaje. Studiu experimental”, în S. Chelcea, G. Jderu (coord.). Refracţia şi reflexia jurnalistică. Despre sondajele de opinie şi prezentarea lor în mass media (pp. 141-160). Bucureşti: Editura Economică.

Chelcea, Septimiu (2006). Opinia publică. Strategii de persuasiune și manipulare. București, Editura Economică.

Dizney, Henry F., Roskens, Ronald W. (1962). „An investigation of the ‘bandwagon effect’ in a college straw election”, Journal of Educational Sociology, 36, 3, pp. 108-114.

Gallup, George H., Rae, Saul F. (1940). The Pulse of Democracy: The Public Opinion Poll and How It Works. New York, Simon and Schuster.

Lazarsfeld, Paul F., Berelson, Bernard, Gaudet, Hazel. [1944] (2004). Mecanismul votului. Cum se decid alegătorii într-o campanie prezidenţială. Bucureşti, Editura Comunicare.ro.

Ndati, Ndeti, Wambua, Paul, Mogambi, Hezron (2014). „The impact of legislation on electoral opinion polls in Kenya”, European Scientific Journal, 10, 34, pp. 250-270.

Peterson, Thomas (2012). „Regulation of Opinion Polls: A Comparative Perspective”, în C. Holtz-Bacha, J. Strömbäck (eds.). Opinion Polls and the Media. Reflecting and Shaping Public Opinion (pp. 47-67). Londra, Palgrave Macmillan.

Spangenberg, F. (2003). The Freedom to Publish Opinion Poll Results. Report on a Worldwide Update. Amsterdam, Foundation for Information.

Autor: Septimiu Chelcea

NOTA REDACȚIEI: Fragmentul de mai sus face parte din volumul „Opinia publică. Persuasiune și manipulare”, de Septimiu Chelcea, în curs de apariție la Alexandria Publishing House.

Septimiu Chelcea (n. 1940) este professor emeritus (Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti). În 1974 a obținut titlul ştiinţific de doctor în filozofie, specialitatea sociologie. A fost distins cu Premiul „P. S. Aurelian” al Academiei R. S. România (1980). În 2004, a primit Premiul OPERA OMNIA pentru întreaga activitate de cercetare științifică, acordat de Consiliul Național al Cercetăriii Științifice din Învățământul Superior. A publicat numeroase articole, studii şi monografii, dintre care Chestionarul în investigaţia sociologică (1975), Experimentul în psihosociologie (1982), Personalitate şi societate în tranziţie (1994), Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat,un articol ştiinţific în domeniul ştiinţelor socioumane (2000, ediţia a IV-a, revăzută şi adăugită, 2007), Un secol de cercetări psihosociologice. 1897-1997 (2002), Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative (2001, ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, 2007), Opinia publică: gândesc masele despre ce şi cum vor elitele? (2002), Enciclopedie de psihosociologie (coord., 2003), Comunicarea nonverbală în spaţiul public (coord., 2004), Comunicarea nonverbală: gesturile şi postura (în colab., 2005), Psihosociologie: Teorie şi aplicaţii (coord., 2006, ediția a III-a, revăzută și adăugită, 2010), Ruşinea şi vinovăţia în spaţiul public. Pentru o sociologie a emoţiilor (coord., 2008), Opinia publică. Strategii de persuasiune şi manipulare (2006), Psihosociologia publicităţii. Despre reclamele vizuale (2012), Fricile sociale ale românilor (coord., 2015), Psihosociologie aplicată. Publicitatea (2016), Așa a fost? Așa îmi aduc aminte. 1945-2015 (2016, ediția a II-a, revăzută și adăugită, 2017). În 2017 semnează prefața la ediția a II-a a cărții Propagandade Edward L. Bernays, moment la care începe colaborarea cu editura suceveană Alexandria Publishing House, unde a publicat în 2018 volumul de eseuri Elogiu plictiselii. Eseuri psihosociologice.

Related Posts

One Response “Sociologul Septimiu Chelcea: ”Restricţionarea publicării rezultatelor sondajelor preelectorale şi ale sondajelor la ieşirea de la urne: de ce?””

  1. gina says:

    In timpul procesului electoral procedura permite transmiterea datelor prin STS, rezultatele fiind astfel “ajustate” din “mers” gratie Diaspora-5 milioane de semeni in cazul Romaniei mentionata la rubrica tarilor cu “RESTRICTII MINORE”.
    La activitatea de CREDITARE se aplica eticheta “RISC DE TARA”.
    ALEGERI EUROPARLAMENTARE. REFERENDUM CU TEME TENDENTIOASE, CONFUZE, ABRACADRABRANTE. POPORUL ESTE CHEMAT SA-SI SUSTINA DOCTORATUL IN MATERIE DE NESTIINTA DREPTULUI. Riscul cade in terenul celui care a generat CAUZA urmata de EFECT. BUM E RANG. Tot RISCUL spre BINE.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss