C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Şoc la Bruxelles – Polonia, pe urmele Ungariei lui Orban

f10c992ac6684726e2a79a531e669029La nici două luni după ce Partidul Justiţiei şi Dreptăţii (PiS) a câştigat detaşat alegerile legislative din Polonia, ţara este în plină criză politică ale cărei efecte se simt şi la nivel european. Evenimentul care a divizat practic ţara aparţine partidului de guvernământ, care a vrut să numească cinci judecători ai Curţii Constituţionale, idee ce a stârnit un val uriaş de critici ale opoziţiei, presei şi oamenilor simpli, provocând o uriaşă demonstraţie în Varşovia şi în alte oraşe. De asemenea, s-a creat un Comitet al Apărării Democraţiei (KOD), o mişcare civică menită să se opună tentativelor guvernului de a politiza Curtea Constituţională, fondată de Karol Modzelewski, o „icoană” a opoziţiei anti-comuniste din anii ’60-’70, care contestă acest proiect, considerând că „majoritatea parlamentară (…) nu reprezintă majoritatea societăţii”. „Vom apăra democraţia”, „Vom apăra Constituţia”, „Vom apăra Curtea Constituţională”, scandau manifestanţii din Varşovia.

Pe urmă, personalităţi de prim-plan din ţară – 15 foşti şefi ai statului şi guvernului şi preşedinţi ai camerelor Dietei – şi-au declarat public dezacordul faţă de „punerea la îndoială de către guvernul Beata Szydlo şi partidul PiS a autorităţii şi independenţei Curţii Constituţionale”. „Luăm apărarea Curţii Constituţionale, a rolului său de gardian al conformităţii legii cu Constituţia”, au scris semnatarii declaraţiei difuzate de Agenţia PAP. „Orice putere trece. Polonia democratică va supravieţui”, au adăugat ei. Printre semnatarii declaraţiei figurează foştii preşedinţi Bronislaw Komorowski şi Aleksander Kwasniewski şi foştii premieri Wlodzimierz Cimoszewicz, Ewa Kopacz, Kazimierz Marcinkiewicz, Leszek Miller şi Waldemar Pawlak.

Guvernul condus de Beata Szydlo, fostă trezorieră a PiS, despre care cunoscătorii vieţii politice spun că e, în realitate, un paravan al lui Jaroslav Kaczynski, ce joacă rolul din umbră de şef al statului, vrea să introducă regula majorităţii calificate de două treimi pentru fiecare sentinţă dată de Curtea Constituţională, obligată, pentru a putea decide, să reunească 13 judecători din cei 15 câţi numără. Iniţiativa este ultima dintr-o serie foarte controversată de decizii autoritare. Astfel, ea a înlocuit cei patru şefi ai serviciilor de informaţii, iar PiS a anunţat „reformarea” serviciilor de presă publice prin transformarea lor în „instutuţii culturale naţionale”, de fapt, el luând presa în colimator. Asta şi pentru că, spre deosebire de alte ţări estice, presa poloneză este în mod net mai independentă. Pe urmă, aşa cum arată un cercetător francez în ştiinţe politice, „există o societate civilă foarte ataşată libertăţii şi orientării europene”.

Ca urmare, opoziţia a acuzat-o pe Beata Szydlo că ea şi partidul său visează să realizeze în ţară ceea ce premierul conservator Viktor Orban a făcut în Ungaria: să exercite un control asupra numeroaselor instituţii – justiţie, banca centrală, mass-media publice, cultură etc. -, cu susţinere parlamentară şi întărirea discursului voit eurosceptic ce apără valorile morale naţionale în faţa ameninţării „liberalismului” venit de la Bruxelles. Actualele decizii agresive contrastează vizibil cu ceea ce a părut PiS în campania electorală: imaginea unui partid neradical, proiectată în piaţa publică, ceea ce a sedus electoratul. Astfel, PiS a făcut o avalanşă de promisiuni concrete de cheltuieli publice, la care a adăugat o tuşă naţionalistă. Era vorba de creşterea alocaţiilor familiale, scăderea vârstei de pensionare – 65 de ani la bărbaţi şi 60 pentru femei, faţă de angajamentul guvernului precedent de 67 de ani -, taxarea băncilor şi lanţurilor de supermarketuri internaţionale ş.a. În cazul migranţilor, PiS a afişat prin liderul său o poziţie aproape singulară, Kaczynski spunând despre ei că reprezintă o ameninţare pentru ţara sa şi religia ei catolică. Drept urmare, unii au evocat o axă a refuzului cu ungurul Viktor Orban.

La finele lunii trecute, ziarul parizian „Le Monde” se întreba dacă „noul guvern polonez nu vrea să facă din Varşovia o nouă Budapestă?”. Apoi reamintea că liderul PiS o anunţase în mai multe rânduri, elogiind-l pe premierul ungar Orban. Aproape zilnic, mai mulţi miniştri ai guvernului conservator îşi înmulţesc provocările şi trezesc întrebări asupra faptului că vor să pună mâna pe justiţie şi presă, probând o îndepărtare de UE şi o reîntoarcere a ordinii morale, urmând politica aplicată de Orban, mai scrie ziarul citat. Pe urmă, drapelul UE a fost retras din sala de presă a guvernului. „Suntem membru al UE, membru activ”, a spus Szydlo, adăugând: „Am stabilit un principiu potrivit căruia şedinţele guvernului polonez şi declaraţiile după ele să se facă pe fundalul celui mai frumos drapel , cel alb-roşu al Poloniei”, spunea ea.

Pentru polonezi şi pentru observatorii străini, în timpul campaniei electorale, PiS a trimis mesaje partenerilor europeni care acum s-au dovedit înşelătoare. Da, spunea el, după opt ani, în Polonia dreapta revine la putere, dar Varşovia îşi va menţine rândul în Europa. Pe scurt, Polonia nu este Ungaria, iar viitoarea şefă a guvernului, Beata Szydlo, nu va fi Viktor Orban, omul forte al Budpestei. E adevărat, în fruntea guvernului, doamna Szydlo nu este efectiv Orban, pentru simplul motiv că ea nu deţine frâiele puterii. În spatele ei şi în spatele preşedintelui rapublicii Andrzej Duda, ales în mai, şi el membru al PiS, se află amintitul Jaroslav Kaczynski, care este considerat omul forte al actualei puteri.

Cele petrecute la Varşovia au stârnit imediat reacţia preşedintelui Parlamentului European, neamţul Martin Schulz, care a exprimat o opinie tranşantă: „Ceea ce se întâmplă în Polonia are calitatea unei lovituri de stat şi este dramatic. Plec de la principiul că vom discuta acest fapt în detaliu în această săptămână în Parlamentul European sau, cel mai târziu, în cursul sesiuni din ianuarie”, a spus el la postul de radio german Deutschlandfunk. La Varşovia, aprecierea respectivă nu a căzut deloc bine. A reacţionat premierul Beata Szydlo: „Acest gen de declaraţii – şi nu este prima dată când declaraţiile preşedintelui Martin Schulz au acest ton şi acest caracter – care se referă la Polonia şi probleme poloneze sunt inacceptabile pentru mine”, a spus ea. „De la domnul Schulz aştept ca nu numai să nu mai facă asemenea declaraţii, dar, de asemenea, să ceară scuze Poloniei”, a continuat ea.

Aşadar, la nici două luni după ce PiS a câştigat a obţinut 232 locuri din cele 460 ale Dietei – o premieră după căderea comunismului în Polonia -, faptul respectiv a reţinut atenţia analiştilor şi comentatorilor nu datorită rutinei, dat fiind că ţara se îndreaptă spre o criză politică pronunţată, cu mari implicaţii nu doar interne. Înainte de toate, ei semnalează că Polonia este un stat cu greutate în sânul UE, atât datorită populaţiei sale, cât şi datorită rolului politic pe care şi-l asumă constant pe continent, ea ţinând ca vocea sa nu doar să fie auzită, ci şi luată în seamă. Mai trebuie notat că accederea la putere a acestui partid a adus în prim-plan o formaţiune politică eurosceptică, antimigraţioniată şi populistă, atestând astfel că ascensiunea populismului în Europa nu este o vorbă în vânt, dacă ţinem seama de ceea ce s-a întâmplat în Ungaria, Franţa, Italia şi, mai nou, în Spania. Cu alte cuvinte, evenimentul respectiv a anunţat turbulenţe şi pe cerul european, lucru confirmat de evoluţia ulterioară a evenimentelor.

Autor: Dumitru Constantin

Sursa: Cotidianul

Related Posts

One Response “Şoc la Bruxelles – Polonia, pe urmele Ungariei lui Orban”

  1. si_noi says:

    Este manevra NATO, SUA prin care incearca sa pastreze dominatia mondiala, intr-o Europa ce poate rezista distrugerii doar prin coeziune si unirea neamurilor contra dusmanului comun.

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss