C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Scrisoare deschisă către toți românii: “Haideţi să revenim la tradiţiile româneşti de odinioară! Chemare la acţiune!”

gardening_for_self_sufficiencySalut! Numele meu este Octavian. Am 27 de ani, sunt căsătorit şi lucrez în Bucureşti pentru o corporaţie. Am o propunere de schimbare a modului de viaţă pentru cei care se simt prinşi în vâltoarea marilor oraşe. Este vorba despre revenirea la rădăcini.

Mărturisesc că eu şi soţia mea nu mai suntem încântaţi de marele oraş, aşa cum eram de exemplu în primii ani de facultate, când „evadasem” din provincie. Ne tot gândim de ceva vreme ce am putea face astfel încât să desfăşurăm o activitate de care să fim mai atraşi, dar şi copilul nostru să crească într-un mediu cât mai curat, atât fizic cât şi sufleteşte.

Preţuim valorile morale şi culturale româneşti, de aceea ne-am gândit că ar fi utilă crearea unui loc unde să fie reprezentate acestea. Mai exact, un fel de muzeu al satului, locuibil. Adică un mini-sat românesc de odinioară.

Acest loc va servi următoarelor scopuri: de continuare a tradiţiilor strămoşeşti, de creare a unei comunităţi fizice de oameni cu valori asemănătoare, de obţinere a celor necesare traiului zilnic fără să mai fie nevoie să stăm toată ziua în faţa unui calculator pentru alţii (cazul meu).

În acest scop, am identificat următorii paşi:

1. de ales o locaţie pe teritoriul ţării

2. de cumpărat un teren

3. de construit un sătuc care să arate că acum 70-100 de ani, cu gospodarii individuale şi grădinile aferente, chiar şi cu o bisericuţă, dacă comunitatea va avea mărimea necesară.

După finalizare, cred că se poate trăi aproximativ că ţăranii de altă dată, dar şi să se obţină un venit stabil din asta. Mă gândesc să ne întreţinem prin oferirea de servicii agroturistice ecologice. Adică pe lângă satul însuşi ca motiv de vizită şi cazare, să avem fructe, legume, produse animale, provenite din lucrul pământului pe cât posibil cu calul cu plug, sau cu coasă ţărăneasca, etc. Eventual putem să studiem câteva meşteşuguri, şi să le punem în aplicare. Ar fi frumos să avem o casă a olarului, una a tâmplarului, sau a fierarului, etc.

Unde-s mulţi, puterea creşte! Căutam persoane care să fie atrase de propunerea aceasta, ca să o punem în practică. Nu e necesar să fie exact în formă descrisă mai sus, căci am expus doar câteva idei, care pot fi îmbunătăţite.

Nu vă gândiţi că avem în cont banii necesari pentru a construi toate acestea, dar vom face tot ce ne stă în putinţă să ne asigurăm partea. Acelaşi lucru va trebui făcut de fiecare dintre participanţi.

Mizez şi pe fondurile europene, căci în curând se lansează nouă sesiune, pentru anii 2014-2020. În cadrul acestei sesiuni, se pare că se vor oferi finanţări nerambursabile chiar şi de 100%, din informaţiile apărute până acum. Rămâne să vedem care va fi forma finală a programelor şi să ne adaptăm proiectul la ele, dacă e cazul.

Cu siguranţă că nu este uşor să realizăm aşa ceva. Totuşi, în general vorbind, cred că nimic nu e uşor pe lumea asta. Orice întreprindere e riscantă într-un fel sau altul. Chiar şi să stai pe scaun la birou, căci a doua zi poate scaunul dispare.

Poate că gândiţi că ar fi bine să fie făcut aşa ceva între prieteni buni. Dar şi prietenii se pot certa. Mă gândesc că fiecare gospodărie din acest sătuc trebuie să fie independentă, astfel încât în cazul nedorit în care intervine vreun conflict de idei, persoana respectivă să poată funcţiona independent de grup, şi viceversa. Eu cred totuşi că acei oameni legaţi de nişte principii comune, cum sunt cele ortodoxe, au o şansă bună să reuşească. Dacă ne-am aduna cei doritori şi ne-am cunoaşte, ar fi minunat.

Eu şi soţia mea ne dorim mult această viaţă la ţară. Dar nu neapărat în sensul de a ne rupe complet de civilizaţie, sau de a anula copiilor accesul la educaţia ce poate fi găsită într-un oraş. Copiii pot învăţa la oraş, şi pot fi duşi zilnic la şcoala de către noi. Asta înseamnă să fim la o distanţă rezonabilă de un centru urban. De asemenea, în căsuţele acelea pe care cred că ar fi bine şi sănătos să le construim aşa cum erau odată, adică din chirpici de pildă, cred că ar trebui să avem totuşi bucătarii şi băi cu utilităţi moderne.

Vă rog pe cei care vă regăsiţi în acest plan, să lăsaţi în următoarele 7 zile mesajul vostru cu câteva cuvinte despre voi, la adresa octavianster@gmail.com . Eu vă voi contacta după ce termenul acesta va expira, ca să stabilim o întâlnire în cadrul căreia să ne cunoaştem şi să punem la punct detaliile.

Dumnezeu să ne ajute!

(Octavian)

Sursa: Ortodoxia Tinerilor

Related Posts

14 Responses “Scrisoare deschisă către toți românii: “Haideţi să revenim la tradiţiile româneşti de odinioară! Chemare la acţiune!””

  1. anna says:

    Viața de acum 70-80 sună a regresie….
    Viața de atunci era spontană și nu o alegere, era ceea ce trebuia să fie, pe când acum pare o resuscitare a ceva… pe cale de dispariție.
    Hai să fim originali… ne putem inspira din trecut dar crea lucruri noi, atractive chiar și pt cei foarte tineri, cu un plus de imaginație. Nu are rost să ne întoarcem la trecutul romantic când ceea ce nelipsește de fapt e viziunea unui viitor autentic. Poate și oamenii de acum 80 ani își aduceau aminte melancolic de ceea ce era.acum 150 ani și ar fi vrut să-l reconstituie?
    Ideea nu e una rea, dar ne.putem concentra puterea de creație spre ceva mai trainic.

  2. i nic carasteanu says:

    Stii cum era de fapt in sat acum 80 de ani ? Va induc in eroare anumite opere de scriitori care n-au trait nici un minut intr-un bordei plin de purici, din chirpici si nici 6-8-12 intr-o camera – pe cuptior n-au dormit. Era frumos la tara daca reveneai dupa trei luni de Karlo Vivary sau Biaritz sau Baden-Baden si locuiai la domeniul boierului, la casa notarului, la conacul unui Oprisan sau al unui Dragnea, sau Videanu de la vremea respectiva. Era frumos la tara daca coseau altii, daca sapau altii, daca satenii, slugii si mai ales …slujnicutele le indeplineau orice …dorinte. Despre faptul ca aproape fiecarei case ii murea un copil mic, ii murea cate un batran de oftica (TBC) de scorbut si de pelagra, iar painea era numita “NU TREBUIASCA” pentru ca se folosea in cvasimajoritatea caselor doar de colaci si coliva povestesc mai putin operele literare. In rest era suveran malaiul (un fel de paine din faina de porumb) si mamaliga. Of, cate ar mai fi de spus. Astfel ca lasati trecutul acolo unde este. Nu va lasati indusi in eroare de cei din “grupa” beneficiarilor acelor ani, nu credeti defel povestea in care se face misto de amaratul de roman caruia boierul ii vindea Europei graul de sub nas, muncit de roman si vandut de boier sau de vechil, iar romanul era trecut pe mamaliga non stop si era permanent cu caciula in mana la usa boierului dupa o dubla de malai sa nu-i moara copilasii pana vin urzicile si macrisul, primavara. Europa ori nu stia acest lucru si credea sincer ca Romaniei ii prisoseau cantitatile exportate ori nu ii pasa, asa ca ne lua de fraieri cu expresia mistocara de Granarul Europei. Fiecarei familii ii traiau doar copiii cei mai vigurosi, facandu-se in acest fel o selectie naturala, ceilalti ii mureau pe capete. Clipa nasterii o gasea pe romanca in camp la secera, la fan, la pascutul vitelor, de maternitate nici nu se auzise ca ar exista undeva. Acolo vreti sa ajungeti ? Sau cum informarea despre ce era si cum era de fapt, fiindu-va total deformata, visati cai verzi…

  3. Nelutu says:

    Te poti muta oricind in orice sat,vei gasi si teren si casa.Doar sa vrei sa muncesti!

  4. REALISTUL says:

    Viata idilica la sat in Romania nu a fost, nu este si nu va fi. Cunosc personal un cuplu de disponibilizati care au incercat viata la tara si care au esuat in a se stabili in “mediul rural romanesc”, preferand revenirea in infectul dar comodul Bucuresti pentru viitorul copiilor lor. Motive de a nu te stabili in mediul rural sau reveni sunt foarte multe. Daca ai un copil va iesi din calcul imediat optiunea de a te stabili la tara.Lipsa creselor, gradinitelor, asistentei medicale pentru copii, invatamantul din mediul rural este execrabil atat calitativ cat si cantitativ, sunt sate in care scoala din comuna este I-IV si unde clasele sunt mixte, adica copii din clasa a II a invata la comun cu cei din clasele a IIIa si a IVa, pentru clasele V-VIII, elevii raman la cheremul autoritatilor si a naturii pe timpul ierni acestia trebuind sa parcurga pana la scoala in cel mai fericit caz cativa zeci de Km . Abandonul scolar in mediul rural este alarmant 50% din elevii din mediul rural abandonaneaza scoala dupa ciclu primar, deci raman ca bunicii lor cu patru clase elementare,urmatorul val de ambandon scolar se petrece in clasa a VIII a, unde mai putin de jumatate din cei care promoveaza testele nationale vor putea sa isi permita luxul de a frecventa un liceu, asta presupunand ca au rude la oras care isi vor asuma raspunderea de ai gazdui, ori parinti isi vor permite luxul de a suporta costul navetei sau caminului, de studii superiore nici nu se mai pune problema, statistic in 2010, doar 0,1% din studenti proveneau din mediul rural, adica din 1000 de studenti doar un student era din satul rumanesc, de la tara.

  5. valentina andrei says:

    te felicit, si eu sunt in derularea unei initiative asemanatoare. Numai ca diferenta este ca din Bucuresti am plecat direct …. aproape de Cluj, intr-o comuna la 11 km departare. Am infiintat un lan de lavanda si o cultura de dovleac, duc copii la scoala si gradi in Cluj si imi doresc sa faca cat mai multi asa. sunt multe de povestit… daca pot ajuta cu ceva astept un semn.
    Succes tie si familiei tale!

  6. cristina says:

    si noi si noi, ca si voi !
    De acum si pana nu stim cand, de vrei sa manci bine (oua de gaini plimbate ca in permacultura, lapte de vaca mulsa de tine, lapte de capra mulsa de prietenul cu care vii, branza de vaca si care, pascand, se uita curioasa ce lucrezi si apoi sara se duce singura acasa, poate legume din gradina daca avem noroc si nu le manca mistretii , sa bei bine (apa din chiatra), dE vrei sa dormi bine (in cortul si sacul tau de dormit), sa muncesti bine (sapat in gradina, adus apa de la izvor, carat busteni, facut cuptor din lut, ajutat la bucatarie sa iasa placintele bune sa hie voluntaru’ multamit), sa ajuti sa punem bazele unui sat romanesc (sapat fundatie casa de chiatra, sapat sant pentru teava de izvor, carat chiatra cu caruta si cal, sa concepi o microhidrocentrala) si in perioada 1 august – 15 septembrie 2014 sa….
    Luuuuume luuuume! E pe buuuune!
    … sa asisti, sa admiri, sa inspiri, sa-l lauzi, sa-l sustii pe mesterul VAAAAAAAALI !, despre care noi nu am citit nic’ pe net, insa am auzit si am vazut multe cruci, porti sculptate, suri si case din lemn vechi, adicatelea nu e viral pe net ci pe plan local, ca de abia ne-a inghesuit intre doua porti si multe comenzi de cruci de moti si care vine special din Satul Geogel, cu sacurea lui pe umar si alta unealta nu, sa lucre uite aseeee… vreo 2-3 case din lemn vechi de fag, captusite cu lut la interior, ‘coperis din paie calcate, case din ‘celea care daca te uiti la ele cazi in admiratie si nici nu tre sa-nchizi ochii ca te trezesti mic, pana-n patru ani, in camesa pana la genunchi si zburdand in iarba fara garduri, alergat liber in picioarele goale, ca opincile-s in cui agatate si coboara la tine in picioare doar la sarbatoare. Vine mesterul, cum ziceam, in fiecare zi, prin padure si prin chei, cale de vreo doua ore, ca alt drum nu-i si asa vei veni si tu sa stai o zi sau o viata.
    Punctele pozitive: le-am insirat mai sus
    Puncte minus pentru unii: buna dispozitie, optimismul, bunul simt, intrajutorarea obligatorii, spalat la parau, izvor la 2 minute de mers pe jos, cazare in sanul Mamei Natura – podea de iarba, tavan foaaaarte sus, foarte multa lumina de la luna (asta chiar poate deconcentra) , toaleta in curte, posibilitatea incarcarii telefonului mobil, semnal Orange, internet nu, electricitate nu, magazin satesc la doua ore de mers pe jos (produsele alimentare pot fi expirate), doua ore distanta de ‘’civilizatie’’ .
    Bonus: cine sta mai mult de 7 zile in voluntariat, are voie sa puna mana pe bobocii de rata, sa calareasca fara sa pe iapa Dana, sa doarma in fan cosit in iunie 2014, indata ce e gata sura. Cine sta mai putin de 7 zile in voluntariat, are voie sa puna mana pe bobocii de gasca.
    Disponibilitate locuri:
    – sapat sant pentru izvor – 2 tarnacoape si 2 sape, cu incepere cand avem voluntari;
    – drenat izvor – 2 locuri cu incepere cand avem voluntari
    – sapat iaz pentru rate si gaste – 3 locuri; asteptam si un coordonator pentru ca nu ne pricepem. Cu incepere cand avem voluntari.
    – ajutor la bucatarie – 2 locuri – tot timpul, pana la 15 septembrie
    – ajutat mester case din lemn vechi – 3 locuri – o zi la carat barne si shepte la clait ‘coperish de paie
    – construit cuptor din piatra vulcanica si lut – 5 locuri
    – carat chiatra de sus, din stanca, cu caruta si cal – 2 locuri pentru cine se pricepe la cai, 2 locuri pentru cine vrea sa incarce si sa descarce chiatra
    – sapat fundatie casa de chiatra, pivnita si ghetarie – 3 tarnacoape si 3 sape, cu incepere 18 august 2014

    Satul CHEIA comuna Rimet judetul ALBA ROMANIA
    telefon 0724 940 388 adca nu avem semnal, dati un sms
    leongabi2001@gmail.com
    fb Gabriel Suliman

  7. maria says:

    Nu e nevoie sa “inventezi” un sat, Romania este plina de sate aproape parasite, care pot… reinvia!
    Eu m-am mutat de 4 ani in satul bunicilor, mi-am facut casa (cu bani din vanzarea casei de la oras), mi-am continuat vechea activitate (pe internet), sunt la 30 km de oras – deci copiii pot fi dusi cu usurinta la scoala, cumparaturi se pot face saptamanal – totul se deruleaza exact cum spui. Decizia de a ma muta aici, acum 4 ani, a fost cred cea mai buna decizie a vietii mele – si o recomand tuturor!

  8. Gina says:

    Felicitari pentru initiativa, Octavian! Sunt mama a 4 copii si acum 15 ani ne-am mutat din Bucuresti la tara. Nu traim din munca de la camp, dar am vecini care se sustin foarte bine doar din agricultura. Desigur, nu este usor, dar, ca orice munca, implica si efort si satisfactii. Viata la tara iti da in plus sentimentul de libertate pe care nu-l poti castiga nicicum intr-un oras super aglomerat. Comentariile anterioare mi s-au parut mai mult decat rautacioase. Toti copiii merg la scoala, rata abandonului este ridicata in comunitatile de romi, dar si acolo sunt programe care vor schimba situatia, copiii mei sunt liceeni chiar in localitatea apropiata, liceu care a dat si elite, dar si mediocrii (ca si la oras, dealtfel!), fiul cel mare este student la buget (prin concurs!) la fel ca multi dintre colegii lui. Ce vreau sa spun este ca e bine sa va urmati inima. Daca ea tanjeste dupa o viata mai simpla, mai aproape de natura si implicit poate, mai aproape de Dumnezeu, atunci faceti totul pentru a o asculta si veti reusi. Sunt multi care gandesc ca voi. Cei care au esuat nu si-au dorit cu adevarat, s-au mutat de nevoie si nu au reusit sa vada avantajele. Si acum denigreaza si descurajeaza. Corect este pentru fiecare sa se uite in sufletul sau, sa se inteleaga si sa se accepte, dar sa-i accepte si pe cei care sunt altfel structurati. Ca ne place orasul sau satul, nu are importanta. E nevoie si de unii si de altii, dar sa ne respectam, sa nu ne jignim. Succes in tot ce faceti si Dumnezeu sa ne ajute pe toti sa construim in jurul nostru o lume mai buna. Doamne-ajuta!
    Si astept sa ma invitati in comunitatea voastra frumoasa.

  9. radu says:

    E periculos…s-ar putea transforma intr-o secta !

  10. Moleanu Alexandru says:

    Proiectul este foarte sanatos si in lumina sfaturilor Sfintului nostru JUSTIN PIRVU ,pentru supravietuirea in vremurile ,care,deja au venit.Te voi cont5acta la maill-ul afisat.

  11. kitana says:

    in zona noastra(sibiu) sunt multe sate de sasi aproape parasite, daca cauti bine cred ca poti lua o casa pe o suma modica. Pe mine nu m-a interesat acest lucru, de aceea nu am informatii exacte

  12. BALAN AUREL says:

    O IDEE EXCELENTĂ, DAR….CE NE FACEM CU POLITICIENII, CU TELEVIZIUNEA,ȘI BISERICA, ACESTE CUMPLITE MEȘTEȘUGURI DE „DIVIDE ET IMPERA”CARE AU REUȘIT ÎN FOARTE MARE MĂSURĂ SĂ NE DEZBINE? CU ȘIGURANȚĂ „CIVILIZIȚIA ABSOLUȚĂ” ȘI-AR FACE LOC ÎN „SĂTUC” ORICUM, IDEEA ESTE INEDITĂ ȘI FOARTE BUNĂ ! FELICITĂRI !

  13. diana says:

    felicitari, si noi ne mutam, imediat ce vindem apartamentul de la oras, la 10km intr-un sat uitat de lume, langa o padure rezervatie naturala, vrem sa crestem animale, exista o livada o casuta si destul pamant, nu avem de niciunele in sat, drumul pana acolo e prost, si totusi ne dorim aceasta viata, suntem satui de civilizatie, ne-am lamurit. Cunosc familie din oras care de 3 ani a facut asta si sunt f multumiti, le-au scazut dioptriile la ochelari, au stupi, iepuri, planteaza brocoli, si fel de fel… Mi-ar placea sa tin legatura cu oameni care iubesc viata la tara. La fel zic si eu, sate deja exista: )

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss