C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Republica Procurorilor din România e “perfecționată”: din 2015, niciun procuror nu a pierdut evaluarea profesională, în timp ce cei care i-au evaluat, paradoxal, sunt revocați din funcții

Potrivit unor informații oficiale



…transmise de Institutul Național al Magistraturii (INM), niciun procuror al României nu a primit începând din anul 2015, calificativul “nesatisfăcător” sau “satisfăcător” la evaluarea activității sale profesionale, astfel încât să fie nevoit să urmeze cursuri speciale organizate de Institut. Altfel spus, pe hârtie, națiunea română finanțează un corp de procurori sclipitor, care își cunoaște meseria și care se perfecționează continuu. În viața reală, însă, avem un segment al corpului de procurori care funcționează masiv după legi centrifuge ale “activismului”: procurorii merg la “proteste” când doresc, acuză “dictatura” într-un stat slab, care le-a tolerat mereu excesele, nu se împiedică de “incompatibilități” în abordarea dosarelor, pierd sute de cauze,  fiindcă “faptele nu au existat” (cum se întâmplă la DNA),  nu se arată oripilați de colaborarea Parchetelor cu serviciile secrete împotriva libertăților civile,  dar combat politic emanarea unor Legi ale Justiției promovate de o Coaliție politică și nici nu se arată “deranjați” că au colegi în Parchete care au fabricat probe și dosare penale în numele unui subteran Sistem Paralel.  Este doar simptomatologia unei Republici locale a Procurorilor care, după un consacrat model “rezist”, în numele activismului de genul “Ocupați scările!”, își anunță periodic drepturile, nu și îndatoririle.

În martie 2019, în urma unei Solicitări

… de Informații Publice formulată de cristoiublog.ro, INM transmitea că în perioada 2015- prezent,  niciun procuror al României nu a primit calificativul “nesatisfăcător” sau “satisfăcător” la evaluarea activității sale profesionale, astfel încât să fie nevoit să urmeze cursuri speciale organizate de Institut. Paradoxal pentru un corp de procurori atât de bine pregătit,  șefii lor “emblematici” erau revocați din funcții în 2018, pe probleme profesionale: Augustin Lazăr, care prin lege este membru al Comisiei de evaluare pentru procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) a fost acuzat la Ministerul Justiţiei că nu a avut dosarul de candidatură complet, deoarece lipsea ultima evaluare a activităţii profesionale: Lazăr a cerut în instanță suspendarea procedurii de revocare. Lângă el, Laura Kovesi a fost membru în Comisiile de evaluare a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și a fost revocată pentru comportament excesiv de autoritar şi discreţionar, implicarea în anchetele altor procurori sau sfidarea Parlamentului. Kovesi s-a adresat CEDO. Ce rămâne așadar în urma tandemului de “evaluatori la procurori” Lazăr-Kovesi?

Rămân enigme

În urma tandemului Kovesi- Lazăr, în mod firesc, ar trebui să rămână același corp de procurori sclipitor, care își cunoaște meseria și care se perfecționează continuu, cu sau fără cunoștința șefilor lor, în haosul bine plătit de la Ministerul Public. Rămân însă și mistere, asociate unei lipse de transparență crunte, care mai poate fi întâlnită doar la SRI sau la Biroul de presă al PSD. Reamintim că publicația cristoiublog.ro a dezvăluit în exclusivitate faptul că, din anul 2015 (un an de vârf al Sistemului paralel dezvoltat de Protocoalele SRI-Parchete- Curți judecătorești), de la sosirea lui Eduard Hellvig la comanda Serviciului Român de Informații, procurori ai Parchetului Public din cadrul DIICOT au început să participe la controversate “formări profesionale” oferite de SRI prin Academia Națională de Informații “Mihai Viteazul” (ANIMV, parte integrantă a Serviciului): în pofida tuturor evidențelor, în ciuda confirmărilor DIICOT și SRI, procurorul general Augustin Lazăr neagă și azi cu înverșunare acest fapt: atitudinea lui Lazăr este cu atât mai revoltătoare cu cât, potrivit legii, el a fost membru al comisiei de evaluare pentru fiecare procuror DIICOT.

Pentru verificarea competenței profesionale

… procurorii sunt supuși periodic unei evaluări care implică obligația legală de formare profesională continuă, respectiv absolvirea unor cursuri specifice: o Comisie de evaluare lucrează cu acest prilej un dosar de evaluare pentru fiecare procuror, care va cuprinde toate informațiile referitoare la proces. Pentru primirea la evaluare a calificativelor “nesatisfăcător” sau “satisfăcător” la două evaluări consecutive, procurotrii ar trebui să să urmeze cursuri speciale organizate de Institutul Național al Magistraturii. Niciun muritor de rând nu poate pătrunde la dosarele de evaluare, ele fiind “confidențiale”: procurorii, această castă care lucrează cu secretele oamenilor, s-au înconjurat de timpuriu de secrete.

Potrivit legii, formarea profesională continuă…

… a procurorului se referă la cunoașterea unor limbi străine și operarea pe calculator, la studiul Dreptului comunitar, al legislației interne, al documentelor europene și internaționale la care România este parte (eventual jurisprudența instanțelor judecătorești, a Curții Constituționale- CCR, a Curții Europene a Drepturilor Omului -CEDO și a Curții de Justiție a Comunităților Europene), al dreptului comparat, respectiv al normelor deontologice precum și abordarea multidisciplinară a instituțiilor cu caracter de noutate. Câtă “perfecționare” ar inspira, însă, un magistrat pentru retragerea sa dintr-un proces pe considerente de imparțialitate, de independență și neutralitate de caz? Este un subiect de dezbatere la care încă pot fi aduse clarificări importante prin specialiști.

Recentul episod al ridicării controlului

… judiciar pentru Laura Kovesi a ridicat acest subiect, care este important pentru orice corp de procurori. Presa a relatat că judecătoarea de la Înalta Curte de Casație și Justiție care a dispus ridicarea controlului judiciar al Laurei Kovesi în Apr. 2019 este “tovarășa de (scriere de-n.n.) cărți” cu procuroarea Bodoroncea (de la Parchetul General al lui Augustin Lazăr, nota bene, care ar apărea și într-o listă de magistrați-”activiști”) și că aceeași procuroare a fost în trecut “evidențiată pentru merite deosebite” chiar de către Kovesi. În acest context, jurnaliștii independenți au ridicat firesc întrebarea dacă “nu era mai indicat” ca judecătoarea și procurorul de caz “să se abțină de la soluționarea cazului Kovesi”? În fond, orice proces trebuie să ofere oricui același curs al Justiției, de la vlădică la opincă.

Studiu de caz: Lăncrănjan

Procuroarea Alexandra Lăncrănjan, de la DNA- unitatea  centrală, a devenit cunoscută în presa dâmbovițeană după ce a a apărut public cu reprezentanți din micro-comunitatea locală Soros (eventual “unitatea centrală” Soros din București): imagini publicate de mass-media o dezvăluiau pe Lăncrănjan aflată în “repausuri” alături de Raluca Prună (fostul ministru al Justiției din guvernul Dacian Cioloș, “perfecționată” pe o bursă Universitatea Central Europeană din Budapesta a lui Soros) sau Cristina Guseth, șefa Freedom House România (rețeaua Soros, prin “Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe”, fost director de Programe la Fundația Soros între 1991-1997) . Mai mult, s-a susținut în presă că o asociație pe care procuroarea DNA a condus-o anterior (LiderJust) avea “ legături strânse cu ONG-uri ce activează pe zona Justiției, multe fiind finanțate de afaceristul George Soros și marile ambasade”. În mod firesc, plecau de aici unele întrebări ale opiniei publice, fiindcă util de înțeles dacă Lăncrănjan, prin anturaj, acțiuni și atitudini publice, este suficient de independentă pentru a lucra- de exemplu, pe un dosar penal al unui politician (din Coaliția la putere) critic cu entitățile Soros din România sau cu finanțatorul lor?

Anul când a început beția UE

De la perfecționarea controversată a procurorilor în unități care aparțin SRI (cum este Academia Mihai Viteazul), până la perfecționarea lor, adaptată legii, în  instituții precum Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) sau INM, nu este decât un mic pas care face ca dilemele celor ce “produc” Justiție să rămână constant mai puține decât cele ale “consumatorilor” de Justiție. Procurorul român, cel care are toate evaluările profesionale luate, care are perfecționările la zi, dar care are șefii revocați din funcții, nu este solicitat în sistemul de Justiție pentru a atârna “etichete”: procurorul român “perfecționat” lucrează cu “oameni”, iar “etichetele” nu sunt pentru “oameni”, după cum bine  sugera însuși șeful Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, la o petrecere din Bruxelles, onorată și de adjunctul Frans Timmermans. Potrivit lui Juncker, “etichetele” sunt doar pentru sticlele de vin: eventual pentru un Chianti de Tuscany, învechit din 1990- anul când a început beția UE și “perfecționarea” Justiției române.

Autor: Traian Horia

Sursa: Ion Cristoiu Blog

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss