C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Protocolul ”înțelepților” Binomului

Documentul prin care Maior și Coldea au transformat CSM în informatorul SRI.



Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a publicat al doilea protocol pe care instituţia îl avea cu Serviciul Român de Informaţii (SRI), încheiat în 2012. Documentul prevede că părţile analizează proiecte de acte normative referitoare la obiectul lor de activitate şi fac planuri comune. Nu se menţionează însă clar ce înseamnă aceste planuri comune, lăsând loc oricărei acţiuni. Publicarea protocolului semnat între SRI şi CSM, garantul independenţei magistraţilor, a generat reacţii puternice, în condiţiile în care statutul magistraţilor interzice colaborarea acestora cu serviciile secrete, scrie Evz.ro.

Protocolul a fost semnat de vicepreşedintele CSM de la vremea aceea, Oana Schimdt Hăineală, şi Florian Coldea, fost prim adjunct al SRI, şi confirmat de preşedintele de atunci al CSM, Alina Ghica, şi fostul şef SRI, George Maior.

„Părțile cooperează, potrivit competențelor și atribuțiilor prevăzute de lege în scopul asigurării independenței și înfăptuirii justiției, precum și al cunoașterii,  prevenirii și contracarării vulnerabilităților și factorilor de risc care pot afecta starea de legalitate, menținerea ordinii de drept,precum și climatul de exercitare neîngrădită a drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor, ca valori de securitate națională, potrivit principiilor și normelor democratice statornicite prin Constituție”, se arată în protocol, la rubrica „scop”.

SRI şi CSM se informau reciproc

Mai departe, părţile au stabilit şi în ce consta cooperarea.

Este vorba despre: „Valorificarea eficientă a posibilităților pentru identificarea anticipată și înlăturarea în timp util a unor fapte care ar putea afecta înfăptuirea justiției sau realizarea securității naționale; informarea reciprocă cu datele și informațiile pe care fiecare parte le deține și care sunt utile în vederea îndeplinirii atribuțiilor specifice celeilalte părți; analizarea unor proiecte de acte normative referitoare la obiectul de activitate al părților; schimbul de materiale documentare, de lucrări și date utile celeilalte părți, pentru elaborarea unor materiale de specialitate”.

Militarizarea CSM

Unul dintre aspectele care au generat reacţii a fost legat de modalitatea opacă în care se realiza schimbul de informaţii, aşa cum stipula articolul 5: „(1) Transmiterea de date şi informaţii de către părţi se realizează cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protecţia informaţiilor clasificate şi numai cu aprobarea conducerilor părţilor”. Cu alte cuvinte, schimbul de informaţii se realiza numai cu ştirea şi aprobarea persoanelor care au semnat protocolul secret, enumerate mai sus.

Aliniatul 2 al aceluiaşi articol prevedea: „În cazul în care una dintre Părţi intenţionează valorificare informaţiilor, potrivit competenţelor proprii, este obligatoriu obţinerea acordului prealabil a Părţii care a obţinut datele şi informaţiile”. CSM, care este garantul indepenenţei magistraţilor, funcţionează totodată ca o primă instanţă de judecată pentru procurori şi judecători. În CSM se tranşează sesizările Inspecţiei Judiciare în materie disciplinară şi tot aici se hotărăşte parcursul profesional al magistraţilor. În acest context, următorul articol a generat reacţii aprinse:

„În situaţii de excepţie (n.r. – nu sunt definite excepţiile în Protocol), datele şi informa- ţiile transmise de Serviciul Român de Informaţii pot fi introduse în dosarele de cercetare ale Consiliului Superior al Magistraturii, numai cu respectarea prevederilor de la alin. (2) şi alin. (3)”. Adică numai cu ştirea lui Maior, Coldea, Ghica şi Hăineală şi cu respectarea unor chestiuni tehnice legate de atribuţiile celor două părţi.

Cum au fost şterese „urmele”

Articolul 5 aliniatul 5 al Protocolului încheiat între SRI şi CSM stabileşte modalitatea conspirativă în care se realiza schimbul de informaţii între cele două instituţii. Practic, nu vom şti niciodată în câte cazuri s-a aplicat acest protocol, deoarece următorul articol are menirea de a şterge toate „urmele”: „Documentele clasificate transmise între Părţi, în aplicarea prezentului Protocol, vor fi returnate emitentului în termen de 30 de zile, fără a păstra copii sau extrase ale acestora, realizate prin scanarea sau multiplicarea totală sau parţială a documentelor.

„Planurile comune” CSM-SRI, văzute de judecători ca „bezna minţii”

Dana Gîrbovan (foto), preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) susţine că vechiul CSM a predat justiţia SRIului şi şi-a compromis rolul constituţional, precizarea fiind făcută după publicarea protocolului CSM-SRI, încheiat în 2012.

„Prin acest protocol, însă, CSM a dat pe tavă TOT ce ţine de cariera judecătorilor şi procurorilor SRI-ului”, scrie Dana Gîrbovan, pe Facebook.

Magistratul susţine că CSM a dat drept Serviciului Român de Informaţii „să se poată implica inclusiv în procedurile de numire a judecătorilor la ÎCCJ sau în funcţiile de la vârful sistemului judiciar”.

Statutul magistraţilor, călcat în picioare

Preşedintele UNJR susţine că, deşi înfăptuirea justiţiei este rolul exclusiv al instanţelor, „prin acest protocol „înfăptuirea justiţiei” a devenit obiect al cooperării dintre CSM şi SRI”. „Obligaţia judecătorilor şi a procurorilor de a nu fi colaboratori sau informatori ai serviciilor de informaţii s-a transformat în obligaţia CSM-ului de a pune la dispoziţia SRI toate datele şi informaţiile privind magistraţii. Altfel spus, mapele profesionale ale magistraţilor, ce conţin inclusiv multe date cu caracter personal ale acestora, au fost puse la dispoziţia SRI. Numirile la ÎCCJ şi numirile în funcţii de conducere în instanţe şi parchete, sancţionarea magistraţilor, cariera lor, TOTUL a stat sub semnul implicării SRI. Acesta punea la dispoziţia CSM informaţii despre magistraţi, CSM le putea folosi dacă SRI îi dădea voie, însă judecătorul sau procurorul vizat nu avea măcar habar că promovarea lui, transferul sau orice altă cerere privind cariera sa nu depindea doar de examenele date, de criteriile prevăzute de lege, ci de „planuri comune” CSMSRI”, mai scrie Gîrbovan.

Fals în declaraţii

Judecătoarea Adina Lupea de la Curtea de Apel Cluj a reacţionat şi ea: „Dintre toate de până acum declasificate, acest protocol mi se pare de bezna minţii. (…) Cu alte cuvinte, SRI colecta şi transmitea informaţii pe care CSM le folosea pentru„apărarea independenţei justiţiei” şi pentru „dosarele de cercetare ale CSM”. Cum ştiu că CSM nu este institut de cercetare ştiin- ţifică şi că singura cercetare pe care o face este cea disciplinară (eventual, şi rar, deontologică) a magistraţilor, este clar pe mâna cui am fost. Articolul 3 litera b) e „de vis”. Adică membrii CSM informau SRI şi reciproc. Aş vrea să văd declaraţiile lor de interese pe anul 2012 şi următorii, că văd că se informau anual şi periodic. Acelea în care declari în mod expres că nu eşti informator al serviciilor de informaţii, sub sancţiunea falsului în declaraţii”.

Mai mulţi membri CSM spun că n-au habar de încheierea Protocolului CSM-SRI

Protocolul încheiat între CSM şi SRI în 2012, desecretizat abia recent, transformă garantul independenţei magistraţilor într-o „unitate militară” a serviciului secret, se arată întrun comunicat al şefei Centrului pentru Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu, fost membru CSM.

„Scoaterea la iveală (de fapt, doar a unei mici părți a acestora), în ultima vreme, a diverselor protocoale încheiate de Serviciul Român de Informații, cu diverse instituțiicheie ale Statului Român a culminat cu Protocolul CSM-SRI. Acesta este de-a dreptul halucinant. Transformă, de fapt, Consiliul Superior al Magistraturii, așa-zisul garant al independenței justiției, într-un fel de „U.M. CSM”, un apendix al serviciului de informații”, e de părere Georgiana Iorgulescu.

„Precizez faptul că la momentul semnării protocolului eram încă membru CSM. Nu am participat la semnarea, redactarea, ori negocierea acestuia. Probabil pentru că nu aveam certificat ORNISS și nici nu am dorit un astfel de certificat. Solicit public vechilor membri CSM să devoaleze cum anume s-a ajuns la semnarea unui asemenea protocol”, cere magistratul.

Mai mulţi foşti membri ai CSM au declarat, pentru Mediafax, că nu au avut cunoştinţă despre încheierea protocolului CSM-SRI.

Pe de altă parte, semnatarul documentului, Alina Ghica, susţine că în cadrul unei comisii s-a discutat despre iniţierea unui astfel de acord.

„Evident că nu (n.r. – nu se ştia), şi sunt în asentimentul celorlalţi colegi. A fost un gest hazardat, a fost un gest nelegal, necolegial ca noi să nu aflăm despre acest protocol.Toate protocoalele se discutau în comisii de specialitate şi intrau pe plen. Acest protocol secret nu a fost discutat cu nimeni, doar acele două persoane care l-au semnat au discutat cu alte persoane din cadrul SRI. Oricum, protocolul în sine este un act extrem de periculos pentru justiţia română”, a declarat judecătorul Horaţius Dumbravă, fost membru CSM, pentru sursa citată.

„Nu am cunoştinţă despre încheierea respectivului protocol. Nu am discutat în niciuna dintre şedinţele plenului CSM despre încheierea acestui act de colaborare”,spune, la rândul său, magistratul Alexandru Şerban.

Nici Cristi Danileţ n-avea habar de Protocolul  CSM-SRI: „Eu nu îmi amintesc. A trecut mult timp de atunci. Toate activităţile noastre au fost publicate pe site şi se poate verifica dacă au trecut, s-au dezbătut”, a declarat Cristi Danileţ.

Fosta şefă a CSM: „Au existat discuţii într-o comisie”

Fostul preşedinte al CSM, Alina Ghica, unul dintre semnatarii protocolului încheiat între instituţia pe care a reprezentat-o şi SRI, a declarat că acest demers a fost unul necesar, în contextul cadrului legal de la acea vreme, subliind că niciodată Consiliul nu a furnizat informaţii către SRI. „Discuţiile privind oportunitatea încheierii unui protocol cu Serviciul Român de Informaţii au fost iniţiate în 2011. Pe tot parcursul anului 2011, au avut loc dezbateri publice pe această temă în cadrul unei comisii din Consiliul Superior al Magistraturii. În 2012, doar s-a concretizat semnarea acestui protocol. Cadrul legal privind accesul la informaţii clasificate era diferit în 2012 faţă de anul 2014, din momentul intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Penală, care a oferit accesul la informaţii clasificate tuturor magistraţilor”, a declarat Alina Ghica, pentru Mediafax.

Procuroru Bogdan Gabor vorbeşte despre „un vid legislativ”

Nici procurorul Bogdan Gabor, fost membru al CSM în 2012, nu îşi mai aminteşte despre încheierea Protocolului dintre CSM şi SRI: „Poate a fost un vid de legislaţie, au fost necesare unele clarificări a modului de colaborare instituţională între organismele statului. Legea privind siguranţa naţională şi legea privind organizarea şi funcţionarea SRI era foarte veche. În acest context, probabil a pornit necesitatea clarificării unui mod de colaborare între instituţiile statului, potrivit dispoziţiilor care existau la acel moment. Protocolul există, e o certitudine, dar eu nu îmi amintesc, pentru că mi-am început mandatul în primăvara anului 2012”.

Cum le-a închis DNA gura magistraţilor care s-au opus conducerii CSM

Judecătorul Horaţius Dumbravă, fost membru al CSM, a atras atenţia asupra a două dosare penale ale unor magistraţi, apărute în perioada încheierii protocolului cu SRI.

„Să nu uităm că în acea perioadă au fost şi două dosare penale în care au fost implicaţi membri CSM. Unul dintre dosare, mă refer la domnul George Bălan, fost vicepreşedinte al Consiliului, a şi fost achitat definitiv de Înalta Curte, de două complete de judecată formate din opt judecători de la ÎCCJ. Nu ştiu în ce măsură un astfel de protocol a contat într-o astfel de situaţie. Al doilea e domnul Adrian Toni Neacşu, mai mult nu ştiu. Nu pot să nu remarc o conexiune între această apropiere a unei instituţii de serviciile de informaţii. Sunt intuiţii ale mele – nu pot să nu le spun – trebuie făcute verificări dacă cumva nu cumva a fost un schimb de informaţii care să privească astfel de lucruri”, a mai spus Horaţius Dumbravă.

Procurorul care trebuia să o înlocuiască pe Kovesi, anchetat de DNA

Numele lui George Bălan a fost vehiculat, în anul 2012, ca posibil înlocuitor al Laurei Codruţa Kovesi la conducerea Parchetului General. La începutul lunii iulie 2012, lui Bălan, membru CSM în acel moment, DNA i-a deschis un dosar penal pentru că, împreună cu procurorul Marcel Sâmpetru, consilierul său, ar fi negociat cu membrii USL posturile de procuror general al României şi de şef al DNA, ocupate în acel moment de Laura Codruţa Kovesi şi de Daniel Morar.

Procurorul a fost suspendat în aceeaşi zi din CSM, condus în acel moment de Alina Ghica, preşedinte, şi Oana Hăineală, vicepreşedinte, cele două semnatare ale protocolului cu SRI. După trei ani de procese, George Bălan a fost achitat definitiv de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe motiv că nu există dovezi pentru faptele pe care i le imputa DNA.

A cerut demisia şefei CSM şi a fost anchetat de DNA

Celălalt fost magistrat despre care vorbeşte Horaţius Dumbravă este avocatul Toni Neacşu. Acesta a fost în trecut judecător şi membru al CSM până când, la finalul anului 2012, DNA i-a deschis un dosar penal. Fostul magistrat a fost acuzat că, în perioada iulie – decembrie 2012, în calitate de membru CSM, a încasat nejustificat de la CSM suma de aproximativ 67.000 lei, reprezentând venituri din salarii și asociate (din care diurna de detașare în sumă de peste 13.000 lei), aferente unui numar de 48 de zile în care a absentat nemotivat de la serviciu. El a fost trimis în judecată în aprilie 2013, dar interesant este faptul că în perioada în care i s-a deschis dosarul penal, Neacşu era unul dintre cei mai duri opozanţi, ai Oanei Hăineală, preşedinta de atunci a CSM şi una dintre semnatarele protocolului cu SRI.

Fostul judecător a intrat în atenția DNA după ce și-a exprimat nemulțumirea vizavi de modul în care CSMul era condus de procurorul Oana Hăineală, acuzată că pune în aplicare jocuri politice pe scena justiției. După ce DNA l-a pus sub acuzare, Toni Neacşu a fost suspendat din funcţia de membru al CSM, apoi şi-a dat demisia din magistratură, devenind avocat.

În primăvara anului 2014, Neacşu a fost achitat în primă instanţă. Judecătorii au arătat că procurorii DNA l-au acuzat pe fostul magistrat fără ca articolele de lege în baza cărora șiau construit rechizitoriul să fie clare. Totuşi, în martie 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la condamnat definitiv la un an de închisoare cu suspendare.

Danileţ, semne obscene în timpul audierii unui judecător

O postare pe Facebook a fostului procuror şi membru CSM Liviu Dăscălescu, a creat ocazia pentru un magistrat de a descrie şedinţele de judecată ale Consiliului. Dăscălescu a scris că dacă o să se „îngroape mizeria protocolului semnat de Barbie (Alina Ghica –n.r.), CSM-ul nu o să mai aibă niciodată credibilitate. E un moment hotărâtor pentru statul de drept din România”. La această postare a reacţionat şi judecătoare Mihaela Ciocea, de la Curtea de Apel Bucureşti, judecată în mai multe sesizări de către CSM. Aceasta descrie o atmosferă în CSM care pare să ţină mai degrabă de un clan, decât de instituţia care garantează independenţa justiţiei în România. „Știți cum se judecau acțiunile disciplinare la CSM? Refuzau orice audiere a judecătorului acuzat și admiteau pe banda martori mincinoși. Când încercam să mă apăr de ceea ce spuneau grefierele, Alina Ghica țipa ca o descreierată: „Dar mai tăceți odată, doamna Ciocea, respectați și dvs. legea măcar o dată”. Horațius Dumbravă ieșea din când în când afară din sală ca să mai primească instrucțiuni de la SRI și apoi se întorcea cu tactici noi. La cuvântul pe fond a început să râdă în hohote iar când m-am oprit mi-a răspuns: „Nu, că nu râdeam de dvs!” Apoi, ca să mă irite, în timp ce vorbeam făceau și el și Danileţ (Cristi Danileţ-n.r.) același semn cu degetul mijlociu în gură, un gest cu semnificație obscenă. Mircea Aron mă lua cu miştouri când încercam să spun ceva în apărare: „Iauzi! Credeți în paranormal, doamnă judecător?”, stând răstignit cu mâinile pe scaunele de lângă el, iar când reacționam spunea: „Eu am încercat să fiu colocvial cu dvs.” În instanțe au avut loc abuzuri pentru că procurorii au falsificat probe, dar cred că niciunde nu a mai fost întâlnită situația în care o procedură judiciară să fie pretextul unor golănii de autobază. Cu sprijinul direct al SRI”, a scris Mihaela Ciocea. Aceasta a fost sancţionată de mai multe ori de către CSM, prima oară pentru că a participat la protestele din Piaţa Universităţii din ianuarie 2012. Ea a mai fost sancţionată disciplinar şi pentru nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea în efectuarea lucrărilor. Ciocea a ajuns, în urmă cu câţiva ani, chiar să facă greva foamei pe treptele Curţii de Apel Bucureşti, dar şi la Bruxelles, din cauza abuzurilor din Justiţie şi a presiunilor la care a fost supusă de CSM.

Sursa: CorrectNews

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss