C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Legatura dintre starea economiei si educatie

Romanul s-o fi nascut poet dar inginer nu prea. Cea mai simpla dovada este comparatia intre Dacia si Logan.

Am condus 30 de ani Dacii. Va amintiti? Schimba sau curata bujii, schimba-i mereu platina, sufla jigloarele, furtune si cureaua care se rupeau mereu, se spargea radiatorul, apa ingheta pe conductele de benzina, ce mai, o epopee. Aproape ca mi-e dor de vremurile alea!

Acum conduc o Skodita, habar nu am unde sunt bujiile (nici nu stiu daca are), unde-i carburatorul, abia am invatat sa deschid capota.

Iar Loganul, datorita raportului calitate-pret foarte bun, a batut recordurile de vanzari in timpul crizei, inclusiv pe piata germana, cunoscuta ca foarte pretentioasa. Sigur, a contat si forta de munca mai ieftina la noi, ce a dus la un pret final al produsului mai mic. Dar in primul rand a contat tehnologia, resursele financiare si managementul. Iar muncitorii de la uzinele din Pitesti, amenintati la un moment dat cu somajul tehnic, au fost chemati la serviciu si sambata.

Diferenta intre Dacia si Logan ne arata inapoierea tehnologica uriasa intre economia romaneasca si cea mondiala.

Cum putem progresa, cum putem micsora aceasta diferenta enorma?

Atragand in tara investitori care sa aduca tehnologie moderna, resurse financiare, management eficace si o noua filosofie a muncii. In afara de Renault, Ford si Nokia nu mai stiu alti investitori de marca care sa disloce sau sa construiasca in Romania linii de fabricatie de inalta tehnologie.

Ce i-ar atrage?

O infrastructura moderna, in special in transporturi si forta de munca calificata si mai ieftina, comparativ cu aceea din alte tari. Mercedes a renuntat in ultima clipa sa construiasca o fabrica la noi, datorita lipsei de autostrazi.

Cu infrastructura, in special de autostrazi, am dat-o in bara. In loc sa faca autoastrazi cu surplusul de bani, guvernarea Tariceanu, sustinuta de PSD a dublat salariile si a triplat pensiile, iar acum ne imprumutam sume uriase sa le platim. De unde vom restitui imprumuturile numai Dumnezeu stie!

Sistemul educational ar fi trebuit sa furnizeze pe piata muncii oameni calificati in domeniile, proportiile si specializarile cerute de aceasta. Nu s-a intamplat aceasta politica esentiala si elementara. S-a intamplat altceva. In goana dupa profiturile uriase date de “fabricile de diplome” din universitar, toate masurile luate in educatie, condusa de universitari, au avut ca principal scop netezirea drumului pentru ca majoritatea, daca se poate chiar toti elevii, sa ajunga sa “cotizeze” la universitati, pentru imbogatirea si indestularea acestora, im primul rand a conducerilor lor.

O explozie de universitati private, culminand cu fenomenul Spiru Haret, care avea inmatriculati 300.000 de studenti, ce completau niste teste grila pe calculatoare si se trezeau cu diplome contra 200-300 de euro. Profitand si de naivitatea studentilor si lipsa de exigenta a sistemului bugetar, care se uita doar la ce scrie pe diploma, nu la ce competente au absolventii.

S-a desfiintat scoala profesionala, apoi scoala de arte si meserii, toata masa de elevi, au n-au resursele intelectuale si inclinatiile necesare, trebuia sa faca liceul, apoi facultatea. Nu mai povestesc despre fraudarea bacalaureatului, care a ajuns la nivel de epopee. Mehedinti are procente de promovare de 99%, licee intregi din orasele micute au procente de 100%!

Anul trecut, la Bucuresti, planul de scolarizare la clasa a IX-a avea 60% locuri in filiera teoretica si vocationala si doar 40% in filiera tehnologica. Fara scoala profesionala desfiintata intre timp de dna ministru Andronescu.

In timp ce la bursa joburilor cam 80% sunt in zona muncitorilor calificati, nu a studiilor superioare, cu sau fara acoperire in competentele obtinute! Iata prapastia uriasa intre structura pietei muncii si aceea a filierelor din invatamant.

In acest timp, mediul de afaceri se plange pe toate drumurile ca nu are de unde angaja forta de munca calificata, muncitori in finisaje, mecanici masini si utilaje, in industria hoteliera, in servicii, etc.

Brandul muncitorilor romani in strainatate este “capsunar”. Nici macar cat al “instalatorului” polonez. In plus, prestatori de munci casnice necalificate.

Poate mai mult decat orice aceasta trista realitate da masura calitatii educatiei si formarii profesionale romanesti.

Avem si varfuri, care ne fac cinste pe unde umbla si lucreaza. Dar socoteala se face statistic. Cu cateva flori nici primavara nu vrea sa vina. Ne-am iluzionat tot timpul, ne-am ascuns in mistificare si ipocrizie in spatele catorva varfuri care au performat pe unde au ajuns.

Semnale au fost trase, de la Comisia Prezidentiala condusa de Mircea Miclea, la ONG-urile de profil, la evaluarile internationale care ne plaseaza pe locuri codase. Doar ca au prevalat tot timpul alte interese, ceeace l-a facut pe Presedinte sa vorbeasca chiar de “cardasia dintre sindicate si politicieni”.

Pana nu vom avea infrastructura si o forta de munca calificata in domenii cerute de piata nu avem nicio sansa sa atragem investitori, bani si tehnologie inalta. Sa producem bunuri si servicii vandabile si cu valoare adaugata mare. Productivitatea unei economii este strans legata de calitatea fortei de munca. E simplu, pentru cine vede interesele de dezvoltare ale tarii, nu propriile interese!

Mai strangeam din dinti cativa ani, construiam autostrazi si acum aveam nu doar Loganul ci poate sute de alte produse de inalta tehnologie, cu valoare adaugata mare, cu piete de desfacere si care asigurau salarii mari. Iar in educatie trebuia sa punem accentul pe formarea profesionala de calitate si ceruta de piata muncii, nu pe diplome universitare de care aproape nimeni nu are nevoie, mai ales cand in spatele lor nu se afla nimic. Doar interese de imbogatire ale unora.

Pana acum clasa conducatoare nu a facut ce trebuie in aceasta directie.
Sa vedem acum, cand tocmai asteptam o noua lege a educatiei.

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss