C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Kovesi nu înțelege ceea ce înțelegeau englezii în Evul Mediu

133121001823617Recent, procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat la Pro TV, în emisiunea „După 20 de ani”, că ea nu înţelege “cum unii oameni pot fi arestaţi, iar parlamentarii care sunt protejaţi de colegii lor să fie privilegiaţi”, adică să nu fie arestați când și cum vor SRI-ul, ea și subordonații ei.

Faptul că procurorul Kovesi nu înțelege chestiuni ce țin de esența științei dreptului nu este o noutate. Deformarea profesională specifică celor ce exercită profesia de procuror, plus o mult prea îndelungată exercitare a puterii în manieră discreționară, neîngrădită, au dus-o pe Kovesi într-un punct critic. Acela în care nu mai poate înțelege care sunt și care trebuie să fie raporturile constituțional-democratice dintre instituțiile fundamentale ale statului. Kovesi pare total incapabilă să accepte că dacă una dintre puteri, fie ea și cea judecatorească, capătă dreptul de a aresta parlamentari la bunul plac, avem de-a face cu un grav dezechilibru între puterile statului. Unul în care un reprezentant al puterii judecătorești poate face ce vrea el cu un reprezentant ales al puterii legislative.

Conceptele de imunitate și inviolabilitate aplicate parlamentarilor nu-s invenția dușmanilor Republicii SRI a Codruței Kovesi. Sunt realizări vechi de sute de ani, borne ale evoluției parcurse de statele democratice.

Prima dată în istorie, problema imunității parlamentare s-a pus în Anglia anului 1397. Atunci, în Camera Comunelor, la inițiativa parlamentarului Thomas Haxey, s-a adoptat un act care condamna politicile financiare ale regelui Richard al II-lea. Urmare, din ordinul regelui, Haxey a fost acuzat de înaltă trădare și condamnat la moarte. Reacția Camerei Comunelor a anulat sentința, iar Haxey a primit scuze de la rege. La început cutumă în Anglia, The Privilege of Parliament Act din 1603 și The Parliament Privilege Act din 1737 au consacrat inviolabilitatea parlamentarilor. În Franța, problema inviolabilității legiuitorilor a fost reglementată în Constituţia franceză din 1791. Aceasta a stabilit clar: reprezentanții poporulului nu pot fi arestați fără încuviințarea legislativului. De atunci încoace, atât imunitatea cât și inviolabilitatea în cazul parlamentarilor sunt prezente în mai toate constituțiile lumii civilizate.

Prevederi similare, cu privire la imunitate și inviolabilitate, apar în toate Constituțiile României de la 1866 încoace, fără excepție, inclusiv în cea actuală. Ceea ce nu însemnă că parlamentarii nu pot fi cercetați și trimiși în judecată. Legea este clară în acest sens: “Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi ori arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte şi numai după ascultarea lor.”

Bun, și atunci de unde deșănțarea cu care Codruța Kovesi neagă orbește principii fundamentale de drept, care au permis dezvoltarea si consacrarea democrației peste tot în statele evoluate? O întrebare care-i posibil să-și găsească răspunsul doar în arhiva Departamentului de Stat al SUA.

Autor: Mirel Curea

Sursa: Evz.ro

Related Posts

3 Responses “Kovesi nu înțelege ceea ce înțelegeau englezii în Evul Mediu”

  1. vaperz says:

    Nu o sa mai dureze foarte mult nici influenta asta a parlamentarilor. DNA deja isi face treaba foarte bine si in curand zic eu, o sa se faca si arestarile importante.

  2. i.nic carasteanu says:

    Si daca parlamentarii sunt niste hoti si jefuitori – ca de aceea s-au bagat in asta si nu de dragul sau de mila tarii – ce echilibrele lu peshte prajit ai vrea dta sa existe ? intre cine si cine, intre hoti si vardisti ? ma leshi ?

  3. sima says:

    Mirele, du-te tată cu vaca, și lasa-ne!

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss