C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Iulian Capsali: Legea supermarketurilor nu este de ajuns!

138287_1S-a promulgat aşa zisa lege a supermarketurilor. Au fost indivizi care susţineau faptul că, dacă eşti de acord cu legea prin care supermarketurile sunt obligate să vândă 51% produse agro-industriale româneşti, eşti un naţionalist fanatic şi un obtuz care nu înţelege sensurile indicibile ale economiei. Se clama faptul că nu înţelegem conceptul de “piaţă liberă”, care transcende nevoile societăţii, ale naţiunii, ale economiei româneşti. Că produsele româneşti sunt mai scumpe şi mai proaste, că se strică mai repede, că supermarketurile o să fugă din ţară, că vom sta să ne uităm la rafturile goale ca în Venezuela. Un peisaj apocaliptic, în care dreptul suprem al consumatorului abstract va fi fost încălcat cu obstinaţie.

Să spunem că nu se va întâmpla nimic din toate acestea.

În primul rând, este vorba de produse proaspete şi de sezon: carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produsele lactate şi de panificaţie. Este adevărat, nu se vor mai aduce cantităţi enorme de pâine congelată care se vor vinde în lanţurile de retail, însă pâinea adusă cu TIR-ul poate sta alături de pâinea produsă în ţară, la paritate cu aceasta. Roşiile aduse din Turcia sau Spania vor sta – în sezon! – alături de roşiile româneşti. Ceapa olandeză se va vinde alături de cea românească, merele poloneze vor fi lângă cele locale şamd. Deci, nimic anormal. Atât doar că nu vor mai fi ocoliţi deliberat producătorii români, ştiut fiind că agricultură românească este pusă pe butuci de marile companii europene, interesate ca să-şi vândă produsele fără restricţii pe o piaţă mare, aşa cum este cea de la noi.

Sunt un adversar declarat al supermarketurilor. Ele distrug ţesutul social-comercial al unei comunităţi: în jurul unui astfel de gigant magazinele dispar pe o rază de câţiva kilometri; este ruptă legătura între vânzător şi client; industrializează mâncarea ca să facă beneficii mai mari; plătesc prost lucrătorii şi îşi exportă profiturile în ţările de baştină, către companiile-mamă sau în paradisuri fiscale.

Această este realitatea economică jalnică pe care o aduc supermarketurile, care însă declară, ipocrit, pierderi în ţară.

„Între 2008 şi 2014, profitul reinvestit a fost negativ, deci practic acela a fost într-adevăr profit făcut în România şi scos din ţară,” a remarcat la începutul acestui an Liviu Voinea, viceguvernator BNR.
Să plece marii retaileri din România? Nici vorba! Şi dacă ar fi obligaţi să-şi mute magazinele la marginea oraşelor, aşa cum ar fi normal, tot nu ar pleca dintr-un motiv simplu: profitul, chiar dacă se va mai diminua de la nivelul nesimţit de acum, tot va fi unul suficient de mare încât să rămână pe piaţă. Însă nu vor sugruma complet şi nu vor dirija industria agro şi comerţul după bunul plac.

Ce ar trebui să facă micii producători români? Ajutaţi de legi şi specialişti, ei trebuie, ca să poată rezista, să se adune în cooperative, aşa cum se întâmplă de zeci de ani în toate ţările care au o componentă tradiţională agrară (Italia, Franţa, Danemarca etc.)
Pentru că nu poţi asigura un flux de produse la cantităţi apreciabile singur. Dădeam exemplul merelor poloneze. Cooperativele poloneze şi-au cumpărat, din fonduri europene, agregate pentru depozite frigorifice care permit ca merele să poată fi păstrate mai mult timp, printr-o temperatură constantă. Nu este normal ca merele noastre de o calitate excepţională să nu poată fi vândute în ţara de origine, în supermarketuri, iar merele eco să fie procesate în străinătate, unde sucul este frumos ambalat şi, de multe ori, readus în România unde este vândut ca un produs de lux.

Politicienii noştri trebuie să rezolve chestiuni care, din lipsa de apetenţă a majorităţii acestora la chestiunile agrare, prin lipsa, într-o mare ţară agrară, a unui partid care să fie preocupat de acest sector de bază al economiei româneşti şi prin acapararea unor specialişti de către marile corporaţii din domeniul agricol care i-a transformat în simpli lobby-şti, au fost până acum total marginale la nivel de discurs public, având o pondere nesemnificativă în problematica legislativă. În fapt, această lege va devoala dezastrul din agricultura românească: o ţară cu 45% din populaţie rurală, în care pământul se vinde galopant străinilor şi în care nu mai există o singură fabrică importantă de tractoare şi utilaj agricol.

Dacă România poate să iasă din marasmul economic, are o singură şansă: agricultura. Sper ca la toamnă să intre în parlament mai multi oameni politici care să priceapă asta, în sfârşit!

Faptul că Preşedintele Johannis a promulgat astăzi legea – chiar dacă lobby-ul neoliberal a depus presiuni mari că să retrimită legea în Parlament – mă face să cred că putem, atunci când nu suntem atât de lamentabili în susţinerea interesului naţional, să intrăm în normalitate.
Însă legea trebuie urmată de politici agrare absolut necesare.

Autor: Iulian Capsali

Sursa: Iulian Capsali

Related Posts

3 Responses “Iulian Capsali: Legea supermarketurilor nu este de ajuns!”

  1. Brasica rapa says:

    Da! Politici agrare corespunzatoare, compatibile cu particularitatile, specificul national, implementate cu simt de raspundere intr-un cadru juridic coerent gen “pus calul inaintea carului”! nu vice versa ca pana acum! Daca va mai pasa…continuati, cooperand in aceeasi buna intentie, si nu va mai lasati influentati, sedusi, indusi de mirajul formulelor occidentala, caci, am vazut cu totii unde am ajuns: la sapa de lemn…chestiune de alchimie!
    “Sub Soare este loc suficient pentru toata lumea, mai ales ca unora le place sa stea la umbra”

  2. no(r)m a says:

    …avand in vedere faptul ca inchisorile nu indeplinesc standardele ue, in materie de cubaj, dotari etc, se ofera prilej detinutilor sa presteze activitati in folosul comunitatii: la munca campului, impadurit, in livezi, ferme, podgorii, sub supraveghere, la aer curat…pana cand transformam puscariile in muzee

  3. geo-str says:

    …si eradicam coruptia, eticheta care ne marginalizeaza, izoleaza, ca cu lucrarile stiintifice nu tine si nici cu dna la infinit; in felul asta se dezvolt si agric asigurand hrana-prioritate in contextul diferendului geoclimatic, se corijeaza si comportamentul antisocial al infractorului, dupa caz-parte a proiectului de tara, model de urmat:o tara fara inchisori intr-o lume care arata ca o inchisoare!

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss