C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Invocand declinul industriei romanesti de aparare, Executivul propune masuri de PROTECTIONISM

aparareLa scurtă vreme după ce, în contextul crizei din Ucraina, bugetul apărării a fost suplimentat, urmând să se dubleze până în 2017, Guvernul pregăteşte un proiect de lege prin care armata urmează să cumpere armament şi alte echipamente militare de la fabricile din industria naţională de apărare, care vor fi scutite de unele taxe şi impozite. Proiectul de lege a fost lansat în consultare vineri, conform Hotnews.

Guvernul îşi justifică măsurile de protecţionism ale industriei naţionale de armament, invocând necesitatea susţinerii sectorului şi menţinerea interesului naţional de securitate în privinţa industriei naţionale de apărare şi securitate, corelat cu Strategia industriei naţionale de securitate.

Proiectul de lege vizează procedurile de achiziţii de armament şi echipamente ale Armatei, serviciilor speciale şi armele Ministerului de Interne şi urmează să fie aprobat de Guvern, înainte de a fi transmis Parlamentului.

Conform proiectului, aceste instituţii vor comanda “produse militare, sensibile şi strategice” de la fabrici şi institute de stat din industria de apărare.

Derularea achiziţiilor

Practic, autorităţile contractate (Armata, serviciile speciale şi Ministerul de Interne) care doresc să cumpere sau să modernizeze produse strategice vor avea obligaţia de a-şi transmite cerinţele operaţionale de produs/sistem pentru operatorii economici (fabricile şi institute de stat din industria de apărare) prin Ministerul Economiei.

Ulterior, “după consultări cu operatorii economici” sau cu organizaţiile reprezentative ale acestora, Ministerul Economiei va notifica “autorităţile contractante”, în termen de 90 de zile calendaristice de la data primirii cerinţelor operaţionale, lista operatorilor economici care şi-au manifestat intenţia de a participa la procedura de atribuire a contractelor de achiziţie publică, după care, “autoritatea contractantă este obligată să organizeze proceduri de atribuire a contractului de achiziţie prin achiziţie directă sau negociere directă” cu operatorii de pe lista indicată de minister.

Armata va putea să cumpere din altă parte, prin propriile sale proceduri, doar dacă fabricile din industria naţională de apărare nu pot sau refuză, din motive obiective, să intre în procesul de achiziţie directă sau prin negociere directă.

“În situaţia în care nu sunt identificaţi operatori economici care să fie invitaţi la proceduri de atribuire a contractului de achiziţie directă sau prin negociere directă, sau în cazul în care, deşi sunt invitaţi, negocierea directă nu este urmată de semnarea contractului de achiziţie, din motive obiective, autorităţile contractante pot organiza proceduri de atribuire potrivit normelor procedurale proprii”, se arată în proiectul de act normativ.

Pe lângă măsurile de protecţionism faţă de industria naţională de apărare, Guvernul doreşte ca companiile străine de armament şi echipamente militare să îşi subcontracteze anumite procese de producţie fabricilor româneşti, dacă îşi doresc contracte cu statul român. Astfel, proiectul de lege prevede că “autorităţile contractante pot prevedea în documentaţia de atribuire a contractului de achiziţie publică, obligaţia ofertantului desemnat câştigător, în situaţia în care acesta este un operator economic extern, de a subcontracta cu operatori economici înscrişi în Registru, bunuri, servicii sau lucrări în volum de minim 10% şi maxim 30% din valoarea totală a contractului/acordului cadru.”

Scutiri de taxe pentru industria apărării

Mai mult, Guvernul şi-a propus să ofere fabricilor de armament şi alte echipamente militare naţionale scutirea de taxa pe valoare adăugată şi alte impozite centrale şi locale.

Conform proiectului de lege, prin derogare de la Codul fiscal, operatorii economici deţinători de capacităţi folosite exclusiv pentru producţia/ testarea/ depozitarea produselor militare şi/ sau la mobilizare, la propunerea ministerului de resort şi cu avizul autorităţilor publice cu atribuţii în domeniu, sunt scutiţi de la:

– plata impozitelor şi taxelor pe terenuri, clădiri şi construcţii speciale, inclusiv pentru zonele de siguranţă ale acestora;

– plata impozitului pe profitul reinvestit în industria naţională de apărare şi securitate.

– plata taxei pe valoarea adăugată, cu drept de deducere, pentru importul şi/sau achiziţia intracomunitară de bunuri livrate în România la operatorii economici din industria de apărare şi securitate.

– plata impozitului pentru autentificarea înscrisurilor privind majorarea capitalului social cu valoarea terenurilor pentru care se obţin, potrivit legii, certificate de atestare, de către operatorii economici cu capital integral şi/ sau majoritar de stat din industria naţională de apărare şi securitate.

– Prin derogare de la Codul silvic, industria de apărare este scutită şi de la plată obligaţiilor băneşti prevăzute de lege pentru scoaterea definitivă din fondul forestier a terenurilor, inclusiv a zonelor de siguranţa ale acestora, pe care sunt amplasate sau urmează să fie amplasate capacităţi de producţie pentru industria naţională de apărare şi securitate.

Conform Hotnews, scutirile sunt proiectate să aducă un impact bugetar negativ de 15 milioane de lei pe an, din care 12,5 milioane bugetului central şi restul, bugetelor locale.

Privatizarea fabricilor de armament

Fabricile româneşti de armament – beneficiare ale unui statut privilegiat, dacă proiectul de lege va fi aprobat – urmează să fie vândute unor investitori privaţi, statul urmând să păstreze un procent de minim 20% din capitalul social, după efectuarea investiţiilor de către cumpărător, “în funcţie de specificul acestora şi situaţia economico-financiară la data privatizării”.

Privatizarea operatorilor economici din industria naţională de apărare şi securitate se va realiza la propunerea Departamentului de Privatizare şi Administrare a Participaţiilor Statului, din Ministerul Economiei, şi se aproba prin Hotărâre de Guvern, conform proiectului de lege.

Privatizările se vor face având ca obiectiv “menţinerea obiectului principal de activitate şi a capacităţilor de producţie şi/sau servicii pentru o perioadă de minimum 5 ani de la privatizare, dezvoltarea acestora, introducerea de noi tehnologii şi/sau, după caz, modernizarea celor existente, precum şi extinderea gamei de produse şi asimilarea de produse noi”.

Obiectul principal de activitate a fabricilor privatizate va putea fi schimbat doar cu aprobarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, în baza propunerilor formulate de ministerul de resort şi avizate de o nouă structură guvernamentală, Consiliul pentru Industria Naţională de Securitate.

Investitorii ce vor cumpăra fabrici de armament vor avea obligaţia preluării personalului existent la data privatizării, cu toate drepturile şi obligaţiile prevăzute în contractele colective de muncă, în contractele individuale de muncă şi/ sau în orice alte acorduri de înţelegeri încheiate cu sindicatele şi/ sau reprezentanţii salariaţilor, după caz, precum şi menţinerea personalului de specialitate în activitate pe o perioadă de cel puţin 5 ani de la data privatizării.

În procesul de privatizare vor fi preferaţi investitori strategici deţinători de tehnologii şi know-how performant, care pot menţine profilul de fabricaţie şi pot asigura furnizarea de produse şi servicii performante.

Viitorul act normativ prevede şi restructurarea şi reorganizarea operatorilor economici cu capital integral sau majoritar de stat din industria de apărare.

Motivarea actului normativ şi riscurile concurenţiale

Guvernul îşi motivează iniţiativa legislativă invocând necesitatea susţinerii sectorului şi menţinerea interesului naţional de securitate în privinţa industriei naţionale de apărare şi securitate: “Sectorul industriei de apărare reprezintă un domeniu strategic naţional menit să susţină efortul de apărare al ţării prin furnizarea de produse şi servicii pentru forţele sistemului naţional de apărare, ordine publică şi siguranţa naţională”, susţine Ministerul Economiei iniţiativă.

Executivul mai invocă declinul industriei româneşti de apărare, datorat scăderii drastice a cererilor de înzestrare din producţie internă şi susţine că îşi propune stimularea producţiei pentru apărare şi stimularea parteneriatului public-privat în domeniul industriei de apărare.

În viziunea Guvernului, noua lege ar urma sa aibă un impact benefic asupra mediului de afaceri, prin atragerea investitorilor strategici “la privatizarea unor obiective din industria de apărare”.

În ceea ce priveşte caracterul de evident protecţionism al industriei naţionale de apărare, Guvernul invoca dispoziţiile art.346 din Tratatului de Funcţionare al Uniunii Europene (TFUE), conform cărora “orice stat membru UE poate lua măsurile pe care le consideră necesare pentru protecţia intereselor esenţiale ale siguranţei sale şi care se referă la producţia sau comerţul cu armament, muniţie sau material de război, fără a distorsiona concurenţa pe piaţa internă pentru produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare”. Iar pe piaţa internă, afirmă guvernul, nu sunt probleme de distorsionare ale concurenţei, căci operatorii economici români “se diferenţiază ca fiind furnizori unici prin produsele şi serviciile pe care le realizează” şi concurează doar cu furnizori externi.

“Pentru producătorii români factorul concurenţial îl reprezintă furnizorii externi prin deschiderea pieţei interne de armament, conform legislaţiei naţionale armonizată cu directiva nr. 2009/81/CE privind achiziţiile publice în domeniul securităţii şi apărării”, precizează Ministerul Economiei în expunerea de motive.

În ceea ce priveşte activităţile propuse a fi finanţate de la bugetul de stat Guvernul afirma că acestea nu sunt tot una cu ajutorul de stat, fiind “indisolubil legate de producţia sau comerţul de armament, muniţie sau material de război.”

Autor: Loredana Diacu

Sursa: Front Press, preluare dupa Epoch Times

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss