C O N T R A P R O P A G A N D Ă

Când Vestul salvează Estul. Frumoasa ”sălbăticie” a Carpaților rulează pe ecranele lumii

shane-moore-de-la-national-geographicLupii și urșii Transilvaniei au fost principalii actori ai filmului ”Life of Predators”, documentar lansat recent în Statele Unite ale Americii. Premiera documentarului realizat de National Geographic a avut loc în capitala americană Washington, iar, în Europa, același film care vorbește despre frumusețea sălbatică și mai puțin cunoscută a Transilvaniei va fi lansat în zilele următoare.

Pădurile Carpaților sunt o adevărată sărbătoare a biodiversităţii. Sunt foarte bogate în faună și floră. Tot ele găzduiesc cea mai mare populaţie supravieţuitoare de urşi bruni, lupi şi lincşi din Europa, dar şi o treime din toate speciile de plante europene. Țările care au pierdut aceste daruri ale naturii și ale cerului apreciază și admiră ceea ce la noi a reușit să se păstreze, păduri virgine, locuri pline de farmec locuite doar de animalele sălbatice. Din păcate, românii prețuiesc mai puțin bogăția verde a Carpaților.

În unele zone împădurite aceștia au devenit dușmanii lor, prin tăierile abuzive și totala lipsă de respect față de natură. Există însă și oameni, chiar dacă foarte puțini la număr, care își dedică toată energia pentru conservarea pădurilor și protejarea viețuitoarelor din aceste teritorii amenințate la pieire. Bereczki Barna, alpinist, și Gal Laszlo, fotograf, sunt doi voluntari din Covasna care au continuat munca începută în urmă cu cinci ani în echipă cu englezul Paul White și prietenul lor Balint Botond. Acum fac echipă bună cu fotograful englez Victoria Hillman de la National Geographic și lucrează la un proiect finanțat din fonduri americane care își propune să facă lumină asupra lumii misterioase din pădurile virgine ale Transilvaniei.

De curând au sărbătorit cel mai frumos cadou pentru ei, premierea documentarului Life of Predators” care a avut loc în Washington. Acest documentar răsplătește într-un fel munca voluntarilor români.  Proiectul lor în care au crezut ”Transylvania Wildlife” i-au convins pe specialiștii de la National Geographic să vină în Transilvania și să filmeze.

Lupii și urșii Transilvaniei au fost principalii actori ai filmului ”Life of Predators”, documentar lansat recent în Statele Unite ale Americii. Premiera documentarului realizat de National Geographic a avut loc în capitala americană Washington, iar, în Europa, același film care vorbește despre frumusețea sălbatică și mai puțin cunoscută a Transilvaniei va fi lansat în zilele următoare.

Pe parcursul a doi ani, în perioada 2011-2012, fauna şi flora din Carpați, mai precis din judeţele Covasna şi Harghita, au fost filmate de faimosul cameraman de la National Geographic Shane Moore cunoscut pentru proiectele “Planet Earth”, cu David Attenborough (BBC); “Deadliest Catch” (Discovery) şi cele de supravieţuire cu Ray Mears. Echipa condusă de Shane Moore de la National Geographic a ajuns în Transilvania după un lobby al unui englez îndrăgostit de acest frumos ținut românesc.

”Apostolatul” lui Paul White în pădurile Transilvaniei

Englezul Paul White a cunoscut Transilvania în urmă cu 20 de ani când a adus ajutoare pentru câteva spitale. Atunci și-a dat seama ”cât de unic și de special este acest loc”. De aceea, în anii următori, englezul a continuat vizitele în România prilej cu care a descoperit că ”bogăția verde” a Carpaților se află în pericol. “Mi-am dat seama că presiunile financiare ale României, ţară care intrase într-o piaţă competivă financiară europeană dură, vor conduce la o intensificare a exploatării şi jefuirii acestor resurse naturale rare şi unice. Presiunea asupra faunei sălbatice din cauza degradării pădurilor este evidentă, şi nici braconajul nu ajută la situaţia creată. Am simţit că trebuie să ajut, chiar dacă într-o mică măsură”, declară cu modestie englezul Paul White pentru Transilvania Reporter.

Așa s-a născut în anul 2008 proiectul ”Transylvania Wildlife” și asociația cu același nume. Într-o perioadă în care în pădurile seculare din România aveau loc cele mai mari jafuri englezul Paul White în jurul căruia s-au strâns alți trei protectori ai pădurilor din județul Covasna îşi propunea un proiect îndrăzneț, conservarea unuia dintre cele mai mari habitate sălbatice din Europa, situat în Carpaţi. Astfel, timp de trei ani, pe cheltuiala proprie și fără să se descurajeze Paul White, director de proiect, împreună cu Bereczki Barna (Barni)-alpinist și fotograf, Gal Laszlo (Laci)-traker și fotograf şi Balint Botond-secretar și fotograf au monitorizat fauna sălbatică, au protejat animalele sălbatice şi habitatele lor, au sprijinit comunităţile locale prin dezvoltarea turismului durabil şi au iniţiat programe de educaţie privind protecţia mediului în şcolile din zona Covasnei.

Pe rând, au lucrat cu Peter Thacker, director adjunct al unei şcoli pregătitoare din Marea Britanie şi membru al Royal Geographical Society. Acesta i-a învățat pe copiii din școlile din Covasna cum să respecte natura și le-a explicat acestora de ce trebuie să prețuiască pădurea și animalele sălbatice.

Au fost alături de o echipă de studenți de la Universitatea din Cumbria din Marea Britanie prezentându-le zonele în care se desfăşoară monitorizarea animalelor sălbatice. De asemenea, cei patru voluntari au făcut echipă bună și cu fotograful englez Victoria Hillman. Aceasta a oferit o mână de ajutor echipei românești în pregătirea zonelor de acces către locurile de observare a animalelor, în obținerea unor autorizaţii și a logisticii. În anul 2010 sosise însă timpul unor proiecte de și mai mare anvergură. Protectorul englez al pădurilor din Carpați a început discuţiile cu National Geographic privind o colaborare. ”Discuţii au durat mai mult de jumătate de an. Ne-am angajat să-i sprijinim în realizarea unui documentar privind animale sălbatice şi biodiversitatea Munţilor Carpaţi. Spre bucuria noastră, aceştia au acceptat propunerea”, spune Barni, omul care face și muncă de birou, dar se cațără și pe munte din dragoste pentru natură.

Pădurile Carpaților casă pentru 5.000 de urși

În urma colaborării cu echipa de la National Geographic a rezultat documentarul ”Life of Predators”, lansat în urmă cu doar câteva zile în Statele Unite ale Americii. Lupii și alte animale sălbatice la fel de spectaculoase din pădurile Transilvaniei pot fi admirate în mai multe episoade de iubitorii naturii sălbatice din întreaga lume. De asemenea, directorul proiectului „Transylvanian Wildlife” fotograful englez Victoria Hillman descrie bogățiile pădurilor din Transilvania prin reportajele sale de pe site-ul www.nationalgeographic.com: ”Întorcându-ne la Transilvania: Ultimul mare bastion al animalelor sălbatice din Europa”, ”Minunata lume a artropodelor”, ”O vizită la sanctuarul urșilor”. ”Munții Carpați sunt bastion pentru ursul brun european cu o populație estimată la aproximativ 5.000 de urși . România se estimează a fi casa a aproximativ 35 % din totalul populației de urs brun din Europa . Rezultatele noastre sunt încurajatoare, dar vor fi alte opt luni și vom avea un set complet de rezultate cu privire la numărul populației din cadrul site-ului de cercetare”, scrie Victoria Hillman în unul dintre cele mai recente reportaje ale sale.

Pentru voluntarii români munca alături de specialiștii străinii a însemnat nu numai o experiență în plus, ci și achiziționarea unei logistici mai bune. Asociația National Geographic a apreciat eforturile românilor și a hotărât să sprijine financiar demersurile întreprinse de ei prin proiectul „Transylvanian Wildlife”.

Din primăvara acestui an, echipa restrânsă din Covasna care acum este formată doar din Laci și Barni, are în dotare camere infraroșii, echipamente foto, lentile și aparate, și o mașină de teren care pot fi folosite în monitorizarea ”prădătorilor”: lupi, urși, vulpi, râși etc animale care trăiesc în pădurile din Transilvania. Mai precis, cei doi români împreună cu fotograful englez Victoria Villman care vine frecvent în România supraveghează animalele sălbatice dintr-o zonă împădurită cu fag și conifere din regiunea Ciomad-Balvanyos, județul Covasna. ”În zona respectivă, facem observații, fotografii, filmulețe care vor furniza datele necesare pentru un studiu privind animalele sălbatice din toată Regiunea Carpatică. Se va stabili felul în care arată ecosistemul și în baza acestor studii se va ști ce este de făcut pe viitor”, explică Barni.

Ciculație intensă pe potecile din pădure. Cei mai ”plimbători” sunt cerbii și urșii

Rezultatele strânse până acum sunt îmbucurătoare, lucru recunoscut și de Victoria Hillman care coordonează activitatea voluntarilor români: ”Rezultatele noastre sunt încurajatoare, dar vor fi alte opt luni până când vom avea un set complet de rezultate cu privire la numărul populației de animale sălbatice din cadrul site-ului de cercetare. Am înregistrat peste 15 specii diferite de la soareci la urși și unele comportamente interesante .(…) În următoarele câteva luni, vom împărtăși cu voi imaginile capturate de camere. Aceste imagini sunt o parte esențială a cercetării noastre , deoarece ne permit să avem o introspecție în lumea vițuitoarelor din pădure, într-o manieră non-intruzivă, 24 de ore pe zi, să surprindem comportamente diferite”.

Pentru a putea strânge cât mai multe date și imagini din locurile mai puțin umblate de oameni cei doi voluntari, Laci și Barni, au mai ales în această perioadă de toamnă mult de umblat: ”Laci a făcut școală de ranger. Stă foarte mult în pădure. În această toamnă, a stat mai mult în pădure decât acasă. Îl ajut cu datele culese de pe camere pe care le stocăm pe carduri de memorie”, afirmă Barni, alpinistul.

Să cutreieri locuri umblate doar de lupi sau urși înseamnă să trăiești senzații unice. Acum printre brazii și fagii din pădure este mare forfotă: ”În pădure este mare nebunie. Chiar în zonele apropiate de sate te poți întâlni oricând cu un urs sau vreun cerb. Urșii și cerbii sunt foarte activi, circulă mult. Comparativ cu astă-vară urșii sunt grași, au luat câteva kilograme în plus. Dar în iarnă lucrurile se vor mai liniști, animalele se vor retrage. Pe timpul iernii și porcul mistreț se mișcă foarte puțin. Doar vulpile vor umbla foarte mult, pe un teritoriu mult mai întins”.

Se taie ca-n codru. Inclusiv în parcurile naționale

Cum o bună parte din timp și-l petrec în pădure cei doi protectori ai animalelor sălbatice nu au cum să nu observe activitatea forestieră din anumite zone împădurite.”Se taie mult. Nu există vale în care să nu auzi drujbele și copaci căzând la pământ”. Nu puține sunt cazurile în care oameni care culcă la pământ brazii sau fagii atunci când sunt văzuți o iau la sănătoasa: ”30%-40% din tăieri sunt ilegale, după reacția oamenilor. Aceștia fug, nu stau de vorbă cu noi și atunci știm că ceva este în neregulă”. Totuși, comparativ cu anii trecuți tăierile s-au diminuat, dar, în zonele mai ferite, masacrarea pădurilor continuă. ”Dacă se exploatează legal este ok, dar dacă se taie jumătate de pădure asta înseamnă un dezastru. Nu ar trebui să se întâmple asta, dar, din păcate, se întâmplă chiar în parcurile naționale protejate de lege. De curând am fost în Piatra Craiului. Acolo sunt fețe de munte care au rămas fără pădure. S-a scris în presă despre situația dezastruasă însă tot nu se opresc tăierile. Parcurile naționale ar trebui îngrijite ca un parc din oraș, vin turiști, se plimbă, fac drumeții. Dar dimpotrivă, aici pădurea dispare cum nici nu-ți vine să crezi”, trage un semnal de alarmă Barni.

”Munții Carpați sunt bastion pentru ursul brun european cu o populație estimată la aproximativ 5.000 de urși . România se estimează a fi casa a aproximativ 35 % din totalul populației de urs brun din Europa . Rezultatele noastre sunt încurajatoare, dar vor fi alte opt luni și vom avea un set complet de rezultate cu privire la numărul populației din cadrul site-ului de cercetare”, Victoria Hillman, directorul proiectului „Transylvanian Wildlife”

Despre acest fenomen îngrijorător, tăieri ilegale în zone care ar trebui protejate, a vorbit și prințul Charles al Marii Britanii. În mesajul său transmis la lansarea documentarului Wild Carphatia III care a avut loc la sfârșitul lunii trecute la București atrăgea și el atenția: „În anumite zone deja este prea târziu şi situaţia se înrăutăţeşte în fiecare zi. Se estimează că România pierde 3 hectare de pădure virgină pe oră. Iar jumătate din acest fenomen se petrece în zone care ar trebui să fie protejate.

Prințul Charles de Wales, în același mesaj, a apreciat importanța pădurilor virgine din Carpați: ”Munţii Carpaţi din România cuprind cele mai vaste zone de pădure virgină din Europa Centrală şi de Est. Aceste păduri sunt o adevărată sărbătoare a biodiversităţii, excepţional de bogate atât ca faună, cât şi ca floră. Pădurile găzduiesc cea mai mare populaţie supravieţuitoare de urşi bruni, lupi şi lincşi din Europa, dar şi o treime din toate speciile de plante europene. Aceste păduri funcţionează drept coridoare pentru migraţia multor specii”.

Defrișarea pădurilor virgine= peisaje mohorâte pentru copiii noștri

Indiferența, defrișarea continuă ar putea transforma pădurile românești în peisaje mohorâte, lipsite de animale a avertizat prințul Charles: ”Pădurile fac din Carpaţii româneşti o comoară naturală nepreţuită într-un continent care de mult şi-a pierdut astfel de comori sălbatice. Ceea ce dumneavoastră încă aveţi aici în România, a devenit de o raritate extremă. Foarte multe ţări europene au puţine sau nu le-au mai rămas deloc astfel de păduri. Spre exemplu, în trecutul nu foarte îndepărtat, aveam în Marea Britanie păduri magnifice, întinse, însă le-am defrişat, astfel încât în prezent au rămas doar câteva pâlcuri de copaci răzleţi şi cea mai mare parte a faunei a dispărut. Ceea ce s-a întâmplat în Munţii Scoţiei constituie un avertisment pentru ceea ce s-ar putea petrece cu Munţii Carpaţi dacă nu-i protejaţi. Pădurile înfloritoare vor fi înlocuite cu peisaje mohorâte, goale, pe care le vedem în scenele de încheiere ale celui mai recent film cu James Bond”.

”Cu cei de la National Geographic am petrecut o perioadă intensă, ore în şir petrecute zilnic în pădure, încercând să atingem toate obiectivele din proiect. Am avut fiecare un rol bine definit, însă cel mai activ a fost Gal Laszlo, el conducând practic majoritatea incursiunilor în pădure”, Bereczki Barna.

Aceste mesaje au puterea să schimbe viziunea de până acum a autoritățile, dar și pe cea a românilor, oameni de rând, privind atitutinea față de conservarea comorii verzi a Carpaților. Păstrarea intactă a pădurilor, a lumii animalelor sălbatice și faunei diverse ar trebui să fie motto-ul ministrului mediului, al oamenii care trăiesc în aceste teritorii, al autoritățile cu putere de decizie în acest sens. Din păcate, exploatările forestiere din ultimi ani au demonstrat că românii nu conștientizează cât de valoroase sunt pădurile din România și de ce străinii, precum prințul Charles, socotesc că ele fac din Carpați o ”comoară naturală neprețuită”.

Vestul tot mai îndrăgostit de ”sălbăticia ascunsă” a Transilvaniei

În tot acest timp, această ”comoară neprețuită” atrage din ce în ce mai mulți turiști străini uluiți de ce pot descoperi: păduri virgine în care trăiesc animale sălbatice de multă vreme dispărute în alte zone ale Europei. După ce prințul Charles al Marii Britanii a restaurat mai multe case săsești și a susținut realizarea documentarelor ”Wild Carpathia”, a crescut interesul turiștilor pentru Transilvania și pentru Carpații românești. Acest fenomen este simțit și de cei doi voluntari, protectori ai pădurilor din Covasna: ”Din punct de vedere științific Carpații au fost prea puțin studiați atât în timpul comunismului, cât și în perioada de după cea a anilor 90. Vestul abia cum descoperă cât de sănătos este ecosistemul pe care îl avem. În Transilvania a început să vină foarte multă lume. Sunt englezi care vin să stea pentru câteva zile în casele restaurate de prințul Charles. Sunt turiști care vin să meargă pe munte, să viziteze castele, iar alții chiar pentru a face documentare”.

De asemenea, munca din respect și dragoste pentru natură a voluntarilor din Covasna i-a adus în România și pe specialiștii din cadrul Asociației Național Geographic din Statele Unite, iar implicarea acestora într-un proiect de cercetare privind populația animalelor sălbatice din Carpați este un mare câștig. Cercetările din teren vor alcătui unui studiu referitor la domeniul amintit mai sus, pentru care, la ora actuală, nu există date precise, nu se cunoaște numărul animalelor, starea de sănătate a speciilor etc. În final, studiul va îmbunătății imaginea despre viața din ”sălbăticie” și pe baza lui se vor putea stabili politicile de urmat pe viitor.

„În anumite zone deja este prea târziu şi situaţia se înrăutăţeşte în fiecare zi. Se estimează că România pierde 3 hectare de pădure virgină pe oră. Iar jumătate din acest fenomen se petrece în zone care ar trebui să fie protejate”, prinţul Charles al Marii Britanii

”Dacă se exploatează legal este ok, dar dacă se taie jumătate de pădure asta înseamnă un dezastru. Nu ar trebui să se întâmple asta, dar, din păcate, se întâmplă chiar în parcurile naționale protejate de lege. De curând am fost în Piatra Craiului. Acolo sunt fețe de munte care au rămas fără pădure. S-a scris în presă despre situația dezastruasă însă tot nu se opresc tăierile. Parcurile naționale ar trebui îngrijite ca un parc din oraș, vin turiști, se plimbă, fac drumeții. Dar dimpotrivă, aici pădurea dispare cum nici nu-ți vine să crezi”, Bereczki Barna, alpinist.

Autor: Tia Sîrca

Sursa: Transilvania Reporter

Related Posts

Let us talk about
Name and Mail are required
Join the discuss