” Cred ca suntem intr-un balon al activelor financiare”, spune investitorul elveţian Marc Faber. El consideră că pieţele sunt deja supraextinse şi că bula de care beneficiază doar cei bogaţi ar putea să se spargă de la o zi la alta.
Ca un elastic întins. Aşa sunt acum pieţele financiare în opinia lui Marc Faber, investitor cu experienţă în pieţele internaţionale şi autor al newsletter-ului “Boom, Gloom & Doom Report”. Într-un interviu pentru Bloomberg TV, acesta a declarat că depărtându-se de valorile de susţinere fundamentală, Bursele, dar şi alte active de risc pot avea o mişcare de sens contrar care să fie foarte violentă. Sentimentele din piaţă sunt acum foarte, foarte favorabile întrucât majoritatea analiştilor şi investitorilor consideră că economia se va accelera către niveluri superioare. “Viziunea mea este diferită. Economia încetineşte întrucât economia înseamnă în zilele noastre în principal economii emergente şi nu există creşteri ale exporturilor ale acestor economii emergente, nu este creştere în economiile locale. Multiplii sunt foarte ridicaţi, iar profiturile corporaţiilor sunt stimulate, în cea mai mare parte, de ratele de dobândă în scădere”, a comentat Faber.
Creşterile bursiere sunt, aşadar, alimentate de politica banilor ieftini promovată de băncile centrale, însă aceasta nu vine decât în folosul celor bogaţi, sărăcindu-i în acelaşi timp pe majoritatea lucrătorilor prin scumpirile la alimente şi energie. Investitorul elveţian rezident în Thailanda afirmă că trebuie să facem distincţie între susţinerea pe care stimulentele se presupune că le dau economiei reale şi efectele nemijlocite asupra economiei financiare, a sectorului financiar şi a oamenilor bogaţi care beneficiază de creşterea preţurilor activelor, ale vinurilor scumpe pe care le deţin, ale picturilor şi obiectelor de artă, ale bondurilor, acţiunilor şi proprietăţilor de lux. Pe de altă parte, majorarea preţului petrolului de la 10 dolari/baril în 1999 la 100 dolari/baril în prezent are un impact profund negativ asupra oamenilor cu venituri modeste care dau, spre exemplu, 30% din banii câştigaţi pe transport, electricitate, încălzire.
Aceste discrepanţe sociale sunt adâncite de bancherii centrali, categorie pe care Faber o desconsideră numindu-i “toţi aceşti profesori şi oameni de formaţie academică de la Fed care nu au lucrat niciodată o singură zi în viaţa lor în sectorul privat şi care scriu studii pe care nimeni nu le citeşte şi de care nimeni nu este interesat”. Chiar dacă problema este monetară, mai târziu vor veni politicienii să spună ca cei bogaţi să fie taxaţi suplimentar. Se va propune o taxă excepţională singulară de 10% pe toată averea, însă, odată ce va fi introdusă, va deveni eventual anuală, spune autorul newsletter-ului “Boom, Gloom & Doom Report”.
Creşterea spectaculoasă a economiei SUA din secolul al XIX-lea a fost posibilă întrucât guvernul era foarte mic la acea vreme. Tot statul – la nivel local, de stat, federal – reprezenta mai puţin de 20% din economie, în timp ce acum este aproape de 50% din economie. “Cu cât devin mai mari guvernele, cu atât mai puţină creştere economică şi cu atât mai mult capitalism de prietenie şi corupţie ai”, a declarat Faber adăugând că acum corporaţiile şi oamenii puternici care le conduc controlează guvernele.
Plătim scump pentru banii ieftini
În realitate, doar aceşti puternici ai zilei sunt cei care beneficiază de banii ieftini. Faber îi contrazice pe realizatorii de la Bloomberg şi pe acei analişti din piaţă care spun că ratele de dobânzi scăzute ajută oamenii. “Ei bine, dacă crearea de bani îi ajută pe toţi, atunci de ce nu avem tot timpul în toată lumea dobânzi zero? Şi atunci cu toţii ar fi bogaţi! Doar tipărim bani şi voi nu mai trebuie să munciţi aici, nu mai trebuie să vă machiaţi pentru a intra în studio. Eu aş sta toată ziua în pat şi aş merge să beau în fiecare seară. Aşadar numai să tipărim bani şi vom fi cu toţii fericiţi!”, a comentat ironic investitorul.
Costul ascuns al banilor ieftini îl reprezintă scumpirile. “Locuiţi în New York. Chiar credeţi că aveţi creşteri anuale de numai 1,2% ale costului vieţii? Chiar credeţi asta?”, întreabă Faber. “Pare mai mult”, răspunde unul dintre interlocutorii de la Bloomberg. “Nu că pare mai mult, ci de cinci ori mai mult, sau chiar de zece ori mai mult!”, revine Faber.
El aminteşte că în luna martie se vor împlini cinci ani de când rata dobânzii de refinanţare la banca centrală a SUA este 0%. Aceasta îi penalizează pe cei care câştigă în special din muncă şi pe cei care economisesc. “De ce trebuie părinţii voştri să fie forţaţi să speculeze pe tot ce există sub soare?!”, a întrebat investitorul elveţian. Activităţile speculative sunt cele care antrenează creşterile deja supraextinse pe activele de risc. “Cred că suntem într-un gigantic balon al activelor financiare”, mai spune Faber, iar bula se poate sparge în orice zi.
Atenţie la plasamentele care se pot nărui!
Întrebat de realizatorii Bloomberg TV ce părere are despre bitcoin ca alternativă de stocare a valorii, Faber şi-a exprimat neîncrederea: “Prefer aurul şi argintul, platina, monedei bitcoin”. Argumentul său este acela că bitcoin ar putea întâmpina ulterior o competiţie puternică, în timp ce metalele preţioase nu au concurenţi. “Cum evaluezi bitcoin?”, ridică problema investitorul elveţian completând că aurul, spre exemplu, poate fi comparat cu cantitatea de bani care bălteşte în jurul lumii, cu majorarea avuţiei, cu rata de creştere a bazei monetare sau a creditului. Judecând în funcţie de aceşti parametri, poţi să ai o idee la ce nivel de cotare ar trebui să se situeze aurul.
Faber nu crede nici în investiţiile realizate în acţiunile Facebook şi nici în companie. “Cred că sunt în mare măsură o manie. Oamenii merg pe Facebook şi ceea ce fac este să pună poze cu ei înşişi şi singurii care se uită la aceste poze sunt tot ei. Cu toţii vor să fie staruri. Este un tip de ocupaţie foarte distractivă. Nu îmi pot imagina că aceasta poate avea o mare valoare”, spune investitorul adăugând că mai degrabă ar deţine în portofoliu acţiuni precum Alibaba, Amazon sau Google.
Autor: Adrian Panaite
Sursa: Curierul National
Adauga comentariu