Pe parcursul existenței sale lumești, Iisus a fost ispitit de fariseii care au încercat printr-o întrebare să-L pună în dificultate: „Să dăm sau nu tribut cezarului?”. Răspunsul lui Iisus a fost: „Dați Cezarului ce este al Cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu!“. Un credincios trebuie să respecte, pe lângă regulile credinței sale și regulile statului, normele și reglementările vieții sociale. Cezarul (statul) a înțeles să abuzeze adesea de puterile sale și a încercat să-și însușeasca și ce este a lui Dumnezeu. Pentru a împiedica aceste derapaje și încălcări ale drepturilor cetățenești au fost adoptate o serie de reglementări internaționale la care și România este parte. Conform art. 4(2) și 18(2) din International Covenant on Civil and Political Rights și art. 9 al European Convention on Human Rights dreptul la libertatea de credință nu este derogabil nici măcar pe timpul stării de urgență. Libertatea de religie sau credință este un drept care are mai multe dimensiuni: individual, colectiv, instituțional, educativ etc. În România, acest drept este adesea limitat. România este listată de OSCE în grupul țărilor care au luat cele mai dure măsuri de restricționare a libertății religioase încă de la începutul pandemiei.
Trăim o perioadă grea şi urâtă. Guvernul a legiferat în această perioada tot felul de legi croite pe genunchi și a fost sancționat de Curtea Constituțională. Tot felul de comiții și comitete (strategice sau mai puțin strategice) au elaborate măsuri excesive, care au fost anulate de instanțe.
Starea de pandemie nu justifică legiferarea amatoristică, dimpotrivă. Indiferent cât de drastic și rapid vrem să impunem anumite măsuri de protecție a populației împotriva bolilor, nu avem voie să uităm sau să încălcăm Constituția și celelalte angajamente internaționale pe care ni l-am luat.
Recenta decizie de a împiedica creștini din alte localități să participle la pelerinajul anual la Sfânta Parasceva la Iași este ilegală, abuzivă și stigmatizantă. Ea nu respectă nici măcar condițiile pentru izolare redactate de autorități. O adunare de persoane poate fi restricționată în funcție de riscul (potențialul) de răspândire a infecției. Ori, datele din ultimile două luni arată că focarele (clusterele) nu au avut în România punct de plecare slujbele și adunările religioase, dar găsim spitalele, așezământe de bătrâni/copii, instituții publice etc. Nu există nicio biserică sau adunare religioasă identificată. Prin urmare, este greu de înțeles ca în tot orașul Iași accesul este liber mai puțin în curtea Catedralei. Pe ce date științifice se bazează această interdicție?
S-a spus că din cauza timpului petrecut de pelerini în autocare crește riscul de infectare. Atunci de ce deplasarea cu autocarul este permisă pentru alte persoane și interzisă numai pentru pelerini? Să înțelegem că alte persoane au voie să (se) infecteze? Sau în afară de pelerini restul oamenilor au imunitate crescută. Dar la cei care se deplasează cu mașina proprie care este riscul?
S-a spus că o mulțime dezorganizată constitue un pericol pentru sănătatea publică. Este o stigmatizare și o ofensă adusă pelerinilor fără nicio dovadă. Pelerinii sunt mult mai disciplinați decât cei care au fost mobilizați la vot de guvernanți. Atunci nu a fost un pericol pentru sănătatea publică?
S-a spus că și în alte țări pelerinajele au fost interzise și se dă exemplu Arabia Saudită. Fals. Pelerinajul anual de la Mecca s-a desfășurat anul acesta, dar cu doar 10.000 de musulmani.
Ce putem face?
În primul rând, credincioșii pot ataca decizia în instanță. O asemenea acțiune privind limitarea dreptului la libera circulație și împiedicarea accesului pe baza unui criteriu discriminator (locul de reședință) este scutită de taxa de timbru. Câteva mii de astfel de acțiuni poate îi vor trezi la realitate pe cei care iau astfel de decizii. Aș fi deschis și eu o asemenea acțiune, dar din păcate (sau din fericire) am buletin de Iași.
Apoi, scrieți parlamentarilor. Găsiți adresele lor de e-mail și scrieți-le. Se apropie alegerile din 6 decembrie și vor fi mai atenți pentru că sunteți votanți.
Dacă nu luăm atitudine, atunci ne vor lua și sărbătoarea Nașterii Domnului Nostru Iisus Hristos.
În concluzie, nu putem să dăm Cezarului ce este a lui Dumnezeu.
P.S. Pe 14 octombrie, voi fi prezent la slujba de la Catedrala Metropolitană. Sper ca în acest an să nu mă întâlnesc cu acei „creștini” care au luat sau au susținut această decizie. Puțină decență. Deși la gradul de ipocrizie și nesimțire pe care îl au, e posibil să vină. Îi sfătuiesc să mă ocolească, să păstreze distanța socială.
Autor: Vasile Astărăstoae
Sursa: astarastoae.wordpress.com
Astazi traim vremurile descrise in Luca 22:36, in care se spune ” si cine n-are sabie sa-si vanda haina si sa-si cumpere o sabie”. Cu alte cuvinte, in vremurile in care crestinului ii este atacata credinta, Biserica si viata sa intru Hristos, el trebuie sa se faca sabie!