Testează, izolează, testează şi mai mult…

Avem în titlul acestui articol cheia succesului în strategia anti-COVID 19. De ce nu a folosit România această metodă?

Testările masive nu pot fi decât voluntare. La noi, voluntarii refuză să ceară testarea de teama internării forţate în caz că testul îi găseşte asimptomatici. Ai zice că anume am avut internări nevoluntare ale celor fără simptome ca să NU ajungem la testări masive. Care ar fi dat un număr mai mare de asimptomatici, ceea ce ar fi dus la colmatarea spitalelor.

Un cerc virtuos? Să gândim şi invers. Nu am fi internat asimptomatici. Am fi avut testări masive. Spitalele n-ar fi internat decât cazuri severe. Rezultatul? N-ar fi fost mai multe astfel de cazuri decât am avut deja. Spitalele n-ar fi fost suprasolicitate.

Cuuuuum? Cum aţi auzit (citit). Fără politica internării forţate a asimptomaticilor, n-am fi avut supraîncărcarea spitalelor.

Adică? Matematica deductivă de mai sus nu e speculativă. Avem a înţelege un singur înţeles: la noi, a fost forţată, de fapt, supraîncărcarea spitalelor.

De ce acest fapt greu de înţeles pentru raţiune? Nu vei găsi decât o explicaţie. La noi, a fost ţintit un efect de panică mai mare decât ar fi fost fără supraîncărcarea spitalelor. Scopul: oprirea unor activităţi economice, care oprire, după liniştirea lucrurilor, ar fi putut conduce la preluarea unor firme din domeniile ale căror activităţi au fost falimentate? Păcănelele? Nu. Hotelurile? Cam da. Restaurantele? Cam da. Pe scurt: infrastructura turismului.

S-a întâmplat? Nu. Tocmai de aceea am amânat redeschiderea HoReCa şi ne ocupăm chiar acum să producem un nou val de panică.

Eşti nebun! – vor zice unii. Poate. Dar alt scenariu raţional nu văd. Multe ţări (aproape toate) au redeschis restaurantele la primul val de relaxare a restricţiilor. Noi nu, deşi ne-am tot lăudat că am stăpânit mai bine ca alţii epidemia.

Adică? Adică noi am vrut să arătăm că vrem să o stăpânim mai bine şi în vreme de relaxare. De ce nu o mai stăpânim acum aşa de bine? Chiar din pricina relaxării, zicem. Înapoi la restricţii! Aha! Încă o vreme cu HoReCa inactivă şi falimentele vor fi coapte.

Totul e logic până aici (în scenariu). Dar logica nu e totul. Poate că doar o sumă de întâmplări fără prea multă logică au condus la aceste aparenţe logice. Poate. Să creadă asta cine vrea.

Faptul că alţii, care au avut situaţii mai grele decât noi, au redeschis restaurantele la primul lor val de relaxări s-a bazat pe ceva. Pe testările masive. Şi pe izolările ce au rezultat din testări. Noi am luptat contra testărilor masive de parcă ele aduceau virusul. Oare de ce? Nu cumva ca să putem controla coacerea unor falimente?

Cum am luptat contra testărilor masive? Speriindu-i pe asimptomatici cu internarea forţată. Am reuşit să umplem spitalele cu ei. Voluntarii testărilor au dispărut.

Totul s-a învârtit în jurul unei singure chestiuni: asimptomaticii. Şi încă se mai învârte. Ministrul sănătăţii a anunţat deja că restaurantele vor rămâne închise şi că nu mai vede un orizont clar pentru redeschiderea lor.

Dar dacă nici măcar raţiunile unor interese nu se află în spatele acestui balans în care ieri eram fruntaşi, azi suntem codaşi, atunci nu ne mai rămâne decât să constatăm fanatismul cu care doctorul Arafat s-a luptat pentru ideea lui (neconstituţională) fără să atragă atenţia autorităţilor noastre că peste tot testările masive au fost soluţia de succes.

Că e ceva în neregulă, e ilustrat însă mult mai bine de faptul că doctorul Arafat a ales să polemizeze cu cel mai neimportant grup de adversari ai săi: cei care susţin că acest coronavirus n-ar exista. Acest grup nu a fost în stare să vadă că Arafat a pus Executivul să ia decizii pe care numai Judecătorescul are dreptul de a le lua.

Autor: Iona Buduca

Sursa: Cotidianul