Analize și opinii

Țara noastră e, probabil, singura care nu poate spune explicit cîți cetățeni are

În premieră absolută, o instituție cu greutate a statului român abordează poate cel mai aiuritor aspect imaginabil, respectiv faptul că țara noastră e, probabil, singura care nu poate spune explicit cîți cetățeni are. Astfel, în timp ce specialiștii invocă de ani de zile prăbușirea demografică post-decembristă și avertizează că în două-trei decenii ne vom înjumătăți sau mai rău, cifrele electorale atestă, din contră, o populație de minim 23 de milioane, adică în creștere față de momentul 1989.

În răspunsul oficial la o interpelare adresată în februarie de către deputatul PNL Daniel Gheorghe, privind numărul exact de cetățeni pe care îi are țara noastră, MAI, prin secretarul de stat Pompiliu Stroe, preciza că la data de 29 februarie 2020, numărul de cetățeni români cu domiciliul pe teritoriul țării era de 22.263.108.
La recensămîntul din 1992, România avea o populație de 22.810.035, iar la cel din 2011, de 20.121.641.
În septembrie 2016, Institutul Național de Statistică afirma într-un document oficial că, după 1992, populația României a scăzut cu cca.13%, fiind, la acel moment, de cca.19,76 milioane de cetățeni.
La primele alegeri libere, din 1990, populația cu drept de vot era de 17.200.722 cetățeni.
La alegerile locale de zilele trecute, AEP comunica pe 25 august un total de 19.004.986, cu 21.401 mai mulți(??!!) față de ultima informare publică din 31 iulie, cînd figurau în Registrul electoral 18.983.585 de alegători români.
În cîteva săptămîni a crescut numărul alegătorilor cu peste 20.000, din spumele mării.

Dacă populația României este de cca.19 milioane de locuitori cu tot cu diasporeni, așa cum susținea acum patru ani INS, dar și cum apare cifra în datele oficiale actuale ale OMS, ar însemna un electorat de maxim15-16 milioane de alegători. Ce impact asupra alegerilor și asupra democrației în ansamblu ar putea avea un spor artificial de peste trei milioane de alegători?

O întrebare pe care și-o pune, în premieră, cum spuneam, o instituție de prim rang a statului, Avocatul Poporului, care s-a sesizat din oficiu cu privire la respectarea dreptului la informaţie, prevăzut de art. 31 din Constituţia României.

Într-o adresă trimisă atît MAI cît și AEP și INS, Renate Weber punctează:
”Conform rezultatelor definitive ale Recensământului populaţiei şi locuinţelor 2011, afişate pe site-ul Institutului Naţional de Statistică, la 20 octombrie 2011 populaţia stabilă a României era de 20.121.641 persoane.
Din datele Institutului Naţional de Statistică, rezultă că populaţia după domiciliu, la 1 ianuarie 2020, a ajuns la 22.175.000 persoane. Totodată, potrivit informaţiilor postate pe site-ul Autorităţii Electorale Permanente, referitoare la numărul total de alegători înregistraţi pentru alegerile locale desfăşurate la data de 27 septembrie 2020, numărul total de cetăţeni cu drept de vot inscrişi in Registrul electoral la data de 25 august 2020 este de 19.004.986, cu 21.401 mai mulţi faţă de ultima informare publică realizată de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) pe această temă, potrivit căreia, la data de 31 iulie 2020 figurau în Registrul electoral 18.983.585 de alegători români.
Diferenţele apar ca urmare a operaţiunilor curente efectuate de primari în Registrul electoral aferent unităţilor administrativ-teritoriale conduse de aceştia, a importurilor de date de la Direcţia Generală de Paşapoarte (DGP) de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date (DEPABD), precum Şi a adăugării alegătorilor români care implinesc vârsta de 18 ani până la data 27.09.2020.
Iar, potrivit informaţiilor publice postate pe site-ul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cu privire la evoluţia epidemiei de Covid-19 în România, populaţia ţării noastre este de 19.778.000 locuitori.
Faţă de aceste date oficiale, comunicate de mai multe instituţii ale statului, constatăm că cifrele corespunzătoare populaţiei României sunt diferite, neexistând identitate nici măcar între cele înregistrate la Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi cele prezentate de INS, în condiţiile în care acestea ar trebui să reflecte, cât mai exact, populaţia efectivă a țării. De asemenea, nu rezultă dacă numărul total de cetăţeni cu drept de vot înscrişi în Registrul electoral reprezintă numărul real al persoanelor cu drept de vot” se arată în adresa Avocatului Poporului transmisă marți.

„Prin urmare, având în vedere situaţia de fapt existentă, cu privire la informaţiile furnizate de instituţiile statului, referitoare la populaţia actuală a României, din verificarea cărora rezultă anumite neconcordanţe statistice, inclusiv cu privire la numărul real al cetăţenilor cu drept de vot, în condiţiile în care, in România, sunt preconizate şi alegeri pentru Senat şi Camera Deputaţilor, în baza dispoziţiilor art. 59 alin. (2) din Constituţia României, coroborate cu cele ale art. 4 şi art. 25 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată, supunem atenţiei dumneavoastră situaţia prezentată şi vă rugăm să ne comunicaţi următoarele informaţii:
1. Care este populaţia României, cu o evidenţă pe grupe de vîrstă;
2. Care este numărul total al cetăţenilor cu drept de vot;
3. Care este modul de constituire a listelor de alegători;
4. Cum sunt înregistrate modificările ce apar în mod constant în dinamica populaţiei (împlinirea vârstei de 18 ani, interzicerea dreptului de a alege, punerea sub interdicţie, deces, etc.) şi cât de prompt se operează aceste modificări;
5. Dacă se efectuează o măsurare a populaţiei rezidente, astfel încât să rezulte informaţii referitoare la numărul total al persoanelor care sunt locuitori „în fapt” ai României, ţinând cont de evoluţia naturală şi migraţia populaţiei” solicită Renate Weber.

De aici o întrebare de baraj: va primi răspunsul Avocatul Poporului mai înainte de alegerile din decembrie 2020? Sau și mai corect: îl va primi vreodată?

Autor: Bogdan Tiberiu Iacob

Sursa: http://www.corectnews.com/

Abonează-te la newsletter