Analize și opinii

România robotizată sau deșcolarizarea digitală

S-a pornit de la „educația activă” și „educația centrată pe elev”. Și s-a ajuns la Consiliul Suprem de Apărare a Țării înființând prin Hotărâre ceva numit «Comisia Interinstituțională pentru elaborarea Strategiei Naționale a României pentru Inteligență Artificială» și, la nivelul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, altceva numit «Consiliul Științific și de Etică în Inteligență Artificială».

Dinspre aceste organisme, CICESNRIA și CSEIA de la nivelul MCID, a emanat un „document programatic” intitulat «Cadru strategic național în domeniul inteligenței artificiale» (CSN-IA), „realizat în cadrul proiectului «Cadru strategic pentru adoptarea și utilizarea de tehnologii inovative în administrația publică 2021 – 2027 – soluții pentru eficientizarea activității», cod SIPOCA 704, implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR)” și care „reprezintă fundamentul pe care se va articula Strategia Națională a României în domeniul IA”.

Un proiect de strategie națională pentru inteligență artificială, prezentat marți, 26 septembrie, de ministrul cercetării, Bogdan Ivan, urmează a fi adoptat la nivel de guvern până la sfârșitul anului.

Documentul programatic intitulat «Cadru strategic național în domeniul inteligenței artificiale» (CSN-IA), supus consultării publice, a fost realizat în cadrul proiectului «Cadru strategic pentru adoptarea și utilizarea de tehnologii inovative în administrația publică 2021 – 2027 – soluții pentru eficientizarea activității», cod SIPOCA 704, implementat de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) în parteneriat cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca si „reprezintă fundamentul pe care se va articula Strategia Națională a României în domeniul IA.”, după cum ne anunță ministerul.

Acronimele centrate pe elev

Cum e și normal pentru un sistem de educație activă, centrată pe elev, acest «Cadru strategic» reglementând administrația publică are și o secțiune despre educație. Și asta pentru că educația, în urma reformelor care durează de mai bine de 30 de ani, deși este total debirocratizată, nu poate fi trecută cu vederea de un plan vizând eficientizarea administrației publice. Pentru că școala, nu e așa, e administrație. E control social. Nu mai are de mult nimic de a face cu educația. Elevul e în centrul acestui sistem de acronime amenințătoare doar ca materie de prelucrat.

Inteligență și etică artificiale

«Consiliul Științific și de Etică în Inteligență Artificială» este alcătuit, suntem asigurați de preambulul acestui «Cadru strategic», din „specialiști de renume ce își vor oferi expertiza pentru dezvoltarea domeniului IA în România”. Oare „oferă” în sensul că lucrează gratuit? Chiar și așa, teme-te de ITiști chiar și când îți fac daruri! Activitățile caritabile ale lui Bill Gates sunt celebre prin megalomania, puerilitatea și cinismul lor. Dar, dincolo de Bill Gates, m-am uitat pe lista membrilor acestui Consiliu.

Cap de listă e Maria Axente, o persoană care lucrează pentru PricewaterhouseCoopers (PwC), unde pare a se ocupa cu promovarea/vânzarea IA în rândul clienților acestei firme de consultanță și audit („managing the company’s efforts in deploying responsible AI and data across the UK business, its operations and clients”). Conform paginii ei de prezentare de la Cambridge, unde e cercetător asociat, Axente se ocupă și la UNICEF și la World Economic Forum cu programele de IA, la UNICEF având ca țintă copiii. Pe ChartwellSpeakers aflăm că poate fi închiriată, ca vorbitor.

Nu mi-e foarte clar dacă Axente este om de știință sau influencer, nu am găsit un CV al ei unde să ni se spună ce pregătire are, nu am găsit vreo carte publicată. Știu doar că scrie și vorbește despre IA incluziv și echitabil, că lucrează la o firmă, PwC, zguduită de scandaluri de corupție și de procese intentate pentru agresivitatea cu care aplică agenda woke.

Mai știu și că e asociată Forumului Economic Mondial. Pe listă am mai văzut și două persoane care lucrează pentru Google DeepMind, oameni care au companii de IA șamd.

Chestiunile de conflict de interese ar putea fi acute, dar nu obișnuiesc să-i țină treji pe guvernanții României. După cum am arătat chiar și în cazul SMART-Edu, strategia pentru digitalizarea educației elaborată în 2020 și folosită ca reper de acest «Cadru strategic», multe din studiile citate de UE sau de Guvernul României în sprijinul digitalizării educației erau comandate și plătite de firme de IT precum Microsoft. Nu era de mirare că acele studii ne asigurau de efectele benefice asupra educației ale scufundării copiilor în Metavers, Realitatea Virtuală și așa mai departe. Aceste demersuri sunt lovite de nulitate științifică și nu par a fi decât exerciții de lobby sau marketing învelite în mantia respectabilității științifice, o mantie de împrumut, închiriată pentru o zi sau o lună de la un magazin de costume de Halloween.

Deșcolarizarea digitală

Ce se poate spune despre implicarea IA în educație conform acestui «Cadru strategic» (pp. 81-82)?

Documentul vorbește despre „introducerea de instrumente bazate pe IA” în învățământul preuniversitar pentru „livrare de conținut bazată pe bazate pe AR/VR” și de „asistenți de instruire bazați pe învățare automată”. Așadar, toată poliloghia cu „instruire individualizată, diferențiată și personalizată” e menită să lase în urmă profesorii pentru a livra copiii roboților.

Profesorii vor rămâne în peisaj doar pentru asistență emoțională, adică în calitate de terapeuți woke ai copiilor.

Deprofesionalizarea acceptată cu entuziasm de sindicatele din învățământ și de o mare parte a profesorimii duce la rezultatul prestabilit.

«Cadrul strategic» prevede și „evaluarea automată a elevilor”, adică, ni se explică, „evaluarea automată a eseurilor, a răspunsurilor la întrebări”. Cu alte cuvinte, curat „creativitate”, din cea mereu citată pentru distrugerea învățământului românesc, de vreme ce nu doar testele grilă, ele însele un instrument total deficient de evaluare a cunoștințelor, ci chiar și eseurile vor fi corectate de IA, mediocritatea plagiatoare prin excelență, un instrument care manipulează gândurile gândite de alții și care nu simte nimic.

În literatura de specialitate, suntem asigurați că automatizarea evaluării elevilor va lăsa profesorilor mai mult timp liber pentru a se ocupa de altceva. Da, cum ar fi alcătuirea acelor portofolii educaționale – cu adevărat personalizate, după cum se vede – prevăzute în legea „România robotizată”. Dar, de fapt, profesorii nu vor mai avea de făcut nici aceste portofolii, pentru că se prevede că IA se va ocupa și de „alinierea automată a curriculei la nivelul elevilor prin utilizarea de hărți curriculare”.

Profesorii, ni se spune, vor avea și ei posibilitatea să se lase evaluați de IA supunându-se testelor SELFIEforTEACHERS, un soft în 29 de limbi lansat de Comisia Europeană în 2021 și folosit la această oră de doar 165.152 de utilizatori (prin comparație, în România sunt 236.208 cadre didactice).

SELFIEforTEACHERS nu e mai popular la nivel european deoarece a fost desființat de cercetători pentru lipsa de soliditate și consecvență științifică a studiilor folosite la conceperea lui, fapt care conduce la totala lui ineficiență.

Cercetătorii au descoperit că, folosind SELFIEforTEACHERS, profesorii află cât de incompetenți sunt la folosirea TIC și devin adverși cu totul ideii de a folosi TIC în școală. Pe mine acest fapt nu mă deranjează, dar lipsa de acuitate psihologică, de familiaritate cu natura umană a ITiștilor implicați în astfel de proiecte aspiratoare de fonduri e comică.

Ajunși aici, nu pot să nu menționez că testul iniţial național la Fizică de anul acesta a fost susținut de elevi pe platforma BRIO și elevii au avut dificultăți să descifreze enunțurile deoarece testele au fost scrise într-un limbaj, Latex, folosit doar de matematicieni și de ITiști, nu de publicul larg, de elevi, de exemplu, pe telefoanele lor. Dar ITiștii nu știu acest lucru. Tocmai de aceea, ar fi bine să nu-și depășească atribuțiile. Nu e normal ca IA să ne educe copiii, pentru că doar oamenii pot educa oameni, nu e normal, și nici nu va produce vreun rezultat bun, ca școala să fie asimilată unui flux administrativ de date care poate fi regulat din buton.

Preluare: qmagazine.ro

Autor: Prof. Mircea Platon