Analize și opinii

Prof. Vasile Astărăstoae despre cifrele din raportările zilnice: ”Dacă probele nu sunt prelevate și interpretate corect, marja de eroare crește exponențial!”

Scandalul de la CFR Cluj, unde 23 de persoane declarate inițial pozitive la testarea pentru COVID-19 nu au fost de fapt infectate cu virusul SARS-CoV-2, fiind vorba despre niște rezultate fals-pozitive, aruncă un mare semn de întrebare asupra cifrelor raportate zilnic de către Grupul de Comunicare Strategică. Așa cum o recunosc și oficialii din sănătate, inclusiv testele genetice pot da erori dacă probele nu sunt prelevate și interpretate corect.

Profesorul Vasile Astărăstoae, fost președinte al Colegiului Medicilor, care și-a început cariera într-un laborator de genetică medicală, crede că cifrele sunt alterate de lipsa de aparatură și de personal calificat pentru a opera aceste teste PCR. Mai grav este faptul că, în urma unor rezultate fals pozitive, pacienții sunt internați pe o secție COVID, unde riscul de reală infectare devine iminent.

”Ca să fiu foarte clar, PCR-ul se face într-un laborator de biologie moleculară cu o anumită tehnică de genetică moleculară. Este o tehnică foarte dificilă, nu înseamnă că dacă ai un aparat, ai băgat proba și ai rezultatele. Rezultatele deind de modul corect de prelevare, de modul corect de prelucrare și de modul corect de interpretare. Laboratorul molecular trebuie acreditat de o instituție independentă, care verifică rezultatele periodic și abia după aceea poți avea o anumită credibilitate. În același timp, aceste laboratoare trebuie să aibă personal atestat în genetică moleculară. Ori să existe astfel de personal în 130 de laboratoare, cum zice Ludovic Orban, eu mă îndoiesc. Când a început pandemia, din cunoștințele mele, erau 6 laboratoare cu personal atestat. Poate erau mai multe, să zicem 10, dar la DSP-uri nu figurau mai multe. Iar în sistemul privat erau 1-2, poate 3, dar în niciun caz 130. În aceste condiții, marja de eroare care și așa este mare, de 4% la această metodă (de regulă la o metodă de laborator se acceptă o marjă de eroare de maxim 1%), această marjă de eroare crește exponențial. Eu sunt foarte circumspect cu privire la rezultatele acestor testări, dar ce e mai grav este că, pe baza acestui rezultat, o serie de persoane sunt introduse într-un mediu în care virusul este foarte concentrat. Mă refer la asimptomaticii care sunt minim 48 de ore internați într-un spital COVID”, a spus profesorul Astărăstoae pentru Servus, Cluj.

Practic, posibilitatea ca un test să iasă fals-negativ sau fals pozitiv depinde extrem de mult tocmai de modul în care aceste probe sunt prelucrate. ”Fals negative apar atunci când concentrația de virus este mică și tehnica de replicare nu a fost bine utilizată, pentru a putea fi identificat. Fals-pozitiv apare în momentul în care recoltarea nu s-a făcut cum trebuie și replicarea în faza de pregătire a probelor s-a făcut exagerat. Dacă laboratoarele nu sunt acreditate și personalul nu e atestat, iar proba nu e utilizată corect, marja de eroare poate să crească la 10, 20, până la 30%”.

Acesta subliniază faptul că nu contestă existența sau gravitatea coronavirusului, ci modul în care autoritățile au gestionat situația și critică în special faptul că spitalele continuă să fie aglomerate cu pacienți asimptomatici.

”Peste tot în lume se analizează și internează cazurile simptomatice și cazurile critice. Cât timp sistemul de sănătate poate să le acopere nu este nicio problemă, pentru că virusul circulă în continuare, nu se oprește la poarta spitalului, nici la mască. Ideea e ca sistemul sanitar să nu colapseze atâta timp cât există un virus care nu are un tratament etiologic, avem doar tratament simptomatic. La modalitatea acestea ultra-autoritară, în care nicio voce critică nu are voie să se exprime și nu se învață din greșeli, eu mă aștept la ce e mai rău. Observați că focarele majore sunt în case de bătrâni, în case de copii și în spitale. Nu am văzut un focar major la o tearsă, la o cabană, la o stațiune. Măsurile trebuiau de la început diferențiate pe baza acestor elemente științifice, unde sunt focare, unde este personal calificat și laborator acreditat. Nu se poate face training într-o zi, două sau o săptămână. Eu am creat laborator de genetică moleculară la IML, pe când eram președinte al Colegiului și toată formalitatea a durat 7 luni, neavând nicio piedică birocratică”, explică fostul președinte al Colegiului Medicilor.

De altfel, acesta se ferește să mai dea o progonoză în condițiile în care datele comunicate oficial sunt contradictorii ”și nu te mai poți încrede în ele”.

Sursa: ServusCluj

Despre autor

contribuitor

comentarii

Adauga un comentariu

  • Cresterea exponentiala a unei marimi se intimpla in legatura cu o alta marime. Care este variabila acestei cresteri domnule profesor? Este etic sa bateti cimpii cu concepte pe care nu le stapiniti? Cita incredere sa avem apoi in celelalte afirmatii pe care le faceti?

  • @iocan poenaru, dar tu nu bati campii ? nu stii sa citesti sau sa intelegi ce a scris ?
    Dovedeste TU ca dr. Astarastoaie nu are dreptate !

Abonează-te la newsletter