Lui Assad i se pregăteşte un scenariu libian

Comunitatea internaţională ia în calcul o ofensivă militară în Siria, opţiunile diplomatice de soluţionare a crizei fiind aproape epuizate. Serviciile de spionaj au început deja războiul.

Comunitatea internaţională ar putea fi nevoită să „militarizeze” situaţia din Siria, dacă preşedintele Bashar al-Assad nu încetează să-şi măcelărească propriul popor, aşa cum se întâmplă de mai bine de unsprezece luni, de când au început revoltele împotriva regimului de la Damasc.Avertismentul vine din partea unui înalt oficial american, citat de „The Daily Telegraph”, care a precizat că o astfel de acţiune ar fi menită să protejeze convoaiele cu asistenţă şi să protejeze civilii sirieni, vulnerabili în faţa acţiunilor forţelor de securitate ale regimului dictatorial. Dincolo de exprimarea diplomatică folosită, acest plan pare identic cu ofensiva internaţională din Libia, care a dus la înlăturarea de la putere a lui Muammar Gaddafi.

„Decidenţii au ajuns la concluzia că suntem deja într-un punct fără cale de-ntoarcere. Mai există o portiţă de scăpare, însă şi aceasta este pe cale să se închidă”, a explicat oficialul SUA, subliniind că nimeni nu vrea lansarea unei ofensive militare în Siria, dar că „din ce în ce mai mult situaţia aceasta pare inevitabilă”.

Turcia nu vrea război în vecini

Reprezentantul administraţiei de la Washington le-a mai declarat jurnaliştilor britanici că totul depinde, în acest moment, de reacţia lui Assad „la clopoţelul de trezire”. Soluţia militară este adusă în discuţie după ce soluţia diplomatică a fost aproape anulată de Rusia şi de China, care s-au opus zilele trecute adoptării unei rezoluţii ONU, care condamna regimul lui Bashar al-Assad.

Întrevederea pe care ministrul turc de Externe, Ahmet Davutoglu, urmează să o aibă la Washington cu secretarul de stat Hillary Clinton, a dat naştere speculaţiilor că SUA şi Turcia, care are graniţă cu Siria, discută deja despre o ofensivă militară. Ünal Cevikoz, ambasadorul turc la Londra, a admis că este luată în calcul furnizarea de ajutor umanitar civililor sirieni, însă a subliniat că Ankara se opune unei operaţiuni militare externe, dar şi înarmării rebelilor.

„Există temeri din ce în ce mai mari că lipsa alimentelor va duce la izbucnirea foametei. Este o crimă şi când creezi condiţii de exterminare a propriului popor”, a declarat el, cu referire directă la ofensiva sângeroasă din oraşul Homs, începută în urmă cu şase zile. Alături de UE, Ankara se gândeşte la o a unsprezecea rundă de sancţionare a Damascului, care presupune blocarea comerţului cu aur şi pietre preţioase, vânzarea de fosfaţi, dar şi îngheţarea activelor băncii siriene Gems.

Spionii care ajută rebelii

Totuşi o nuanţare a poziţiei Turciei este posibilă după anunţul făcut de postul de radio sirian Shams fm, conform căruia forţele de ordine au capturat 49 de spioni turci care activau pe teritoriul Siriei şi care i-au ajutat pe rebeli. Postul a anunţat că ofiţerii turci vor fi eliberaţi dacă Ankara îşi retrage toţi spionii infiltraţi, încetează să mai antreneze armata rebelilor şi-l va preda pe liderul lor, care coordonează revoltele împotriva lui Assad de pe teritoriul Turciei. Şi spionajul sirian a suferit înfrângeri – doi agenţi ai săi care ar fi vânat de mai mulţi ani opozanţii regimului din exil au fost prinşi în Germania.

„Un semnal sumbru a ceea ce va urma”

Cum războiul spionilor a devenit public, iar prima-doamnă, Asma al-Assad a trimis ziarelor londoneze o notă în care spune că „preşedintele rămâne preşedintele Siriei, iar soţia sa lângă el”, distrugând speranţa că ea (sunnită şi cu o familie provenită din Homs) le va lua apărarea rebelilor, scenariul libian în Siria pare să prindă contur, în ciuda misiunii comune de monitorizare, plănuită de ONU şi de Liga Arabă în Siria.

„Mă tem că brutalitatea îngrozitoare la care suntem martori în Homs, cu arme de mare calibru trăgând asupra cartierelor de civili, este un semnal sumbru a ceea ce va urma”, a avertizat secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon. 7.000 de persoane au fost ucise de forţele de securitate siriene de la începerea revoltelor, în martie 2011.

Ce face România?

România nu intenţionează să suspende activitatea ambasadei de la Damasc. Ministrul de Externe, Cristian Diaconescu, a declarat că există o anume reticenţă faţă de situaţia din Siria. ,,Problema cea mai delicată este poziţionarea faţă de foarte mulţi români, mulţi se află în Homs”, a spus Diaconescu.

Autor: Magda Crişan

sursA: adevarul.ro