Analize și opinii

De ce nu s-a declarat cod roşu de ninsori în Buzău?

Munţi de zăpadă, de peste 5 – 6 metri, au acoperit casele oamenilor, iar cablurile electrice au fost smulse
Ordinul 823/2006 prevede că se declară cod roşu atunci când sunt aşteptate căderi importante de zăpadă, care pot afecta grav activităţile umane şi viaţa economică

Putea fi evitată situaţia dezastruoasă din judeţele Buzău şi Vrancea? S-ar putea spune că da, având în vedere legislaţia actuală şi staţiile radar privind precipitaţiile existente… Pentru evitarea situaţiei provocate de zăpezile abundente din judeţele Buzău şi Vrancea, care au îngropat timp de câteva zile în zăpadă zeci de mii de suflete, autoritatea competentă ar fi trebuit însă să instituie “codul roşu”, iar prefecturile să alerteze şi să evacueze populaţia.

Potrivit Ordinului 823 din 15 august 2006, emis de Ministerul Mediului, codurile galben, portocaliu şi roşu sunt emise în cazul vântului puternic, cu intensificări, ploi importante cantitativ, ninsori abundente şi polei, descărcări electrice frecvente, caniculă (valori ale temperaturii efale sau mai mari de 35″C şi ger (valori de temperatură sub -10″C).
Buletinele pentru codurile portocaliu şi roşu vor fi emise de două ori pe zi (dimineaţa şi la prânz) explicând fenomenele atmosferice de la codurile portocaliu şi roşu şi precizând evoluţia fenomenelor specificate, acoperirea spaţială a acestora, intensitatea şi durata lor.

În cazul ninsorilor şi poleiului, codul portocaliu se instituie atunci când sunt aşteptate căderi de zăpadă sau depuneri de polei în cantităţi importante pentru regiunea respectivă; circulaţia poate deveni rapid foarte dificilă în întreaga reţea, dar mai ales în sectorul forestier, unde arborii dezrădăcinaţi pot accentua dificultăţile semnalate; riscurile de accidente sunt mari; unele distrugeri pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie.

În ceea ce priveşte codul roşu, acesta se instituie atunci când sunt aşteptate căderi importante de zăpadă sau depuneri masive de plei, ce pot afecta grav activităţile umane şi viaţa economică, circulaţia putând deveni rapid impracticabilă în întreaga reţea (rutieră, feroviară şi maritimă), putându-se produce distrugeri importante care pot afecta reţelele de electricitate şi de telefonie, timp de mai multe zile sau există posibilitatea producerii de perturbări foarte grave ale transportului aerian şi feroviar.

Autorităţile locale şi reprezentanţii ISU ar fi putut evacua populaţia

Or, în judeţele Buzău şi Vrancea, au căzut cantităţi “importante de zăpadă sau depuneri masive de polei”, care au afectat “grav activităţile umane şi viaţa economică”, iar locuitorii au fost lipsiţi câteva zile de curent electric…
Dar Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) nu a emis codul roşu, nici măcar pentru zona Buzăului şi a celorlalte judeţe din Estul ţării, pentru că circulaţia nu a devenit “rapid impracticabilă în întreaga reţea (rutieră, feroviară şi maritimă)”. Dacă acest cod ar fi fost emis, autorităţile locale şi reprezentanţii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ar fi evacuat populaţia din zonă, aceştia nemaifiind expuşi frigului, setei şi foametei timp de câteva zile.

Se putea institui situaţia de urgenţă

Pe de altă parte, Constituţia României şi OUG 1/1999, modificată prin Legea 453/2004, prevăd că starea de urgenţă să se instituie şi în cazul producerii “unor calamităţi care fac necesară prevenirea, limitarea sau înlăturarea, după caz, a urmărilor unor dezastre”.
Atât Constituţia, cât şi OUG 1/1999 stipulează că starea de urgenţă poate fi instituită de preşedintele României, în întreaga ţară sau în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia. “Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora”, se arată în Constituţie.

“În situaţia în care Parlamentul nu încuviinţează starea instituită, preşedintele României revocă decretul, măsurile dispuse încetându-şi aplicabilitatea”, se arată în OUG 1/1999, cu precizarea că decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgenţă trebuie să prevadă motivele care au impus instituirea stării; zona în care se instituie; perioada pentru care se instituie; drepturile şi libertăţile fundamentale al căror exerciţiu se restrânge, în limitele prevederilor constituţionale şi ale art. 4 din prezenta ordonanţă de urgenţă; autorităţile militare şi civile desemnate pentru executarea prevederilor decretului şi competenţele acestora.

Anca Boagiu: Timing-ul în care s-au primit avertizările nu a fost în regulă

Teoria noastră este confirmată chiar de fostul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu. Ea a declarat ieri, citată de Mediafax, că nimeni nu se face vinovat de cum au fost deszăpezite drumurile şi calea ferată, pentru că timing-ul în care s-au primit avertizările, care au fost fără preaviz, a fost în neregulă.

“Ceea ce n-a fost chiar în regulă a fost timing-ul în care noi am primit avertizările, care au fost fără preaviz. Nu se face nimeni vinovat. Ne uităm la vreme şi vedem cantitatea de zăpadă şi vântul puternic care au afectat ţara”, a spus ieri Boagiu, la conferinţa de bilanţ a Ministerului Transporturilor. Ea a adăugat că, în ciuda condiţiilor meteo extrem de grele, drumarii şi angajaţii CFR care se ocupă de deszăpezire şi-au riscat viaţa pentru a debloca circulaţia.

La începutul săptămânii trecute Boagiu anunţa că responsabilii cu deszăpezirea care nu şi-au îndeplinit atribuţiile, din Ministerul Transporturilor şi companiile din subordinea instituţiei, vor fi sancţionaţi.

Noul ministru al Internelor şi-a trimis ieri toţi şefii pe teren

Noul ministru al Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, a încercat ieri să repare gafa făcută în urmă cu o săptămână de Traian Igaş (care i-a panicat pe români prin declaraţia sa, potrivit căreia -urmeaz o perioad foarte dificil din punct de vedere meteorologic pentru România, convocând Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă) trimiţând-şi toţi şefii la Buzău.
“Ministrul Administraţiei şi Internelor, Gabriel Berca, a dispus astăzi, 10 februarie a.c., ca secretarul de stat, şeful Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, chestor de poliţie Ioan Dascălu, precum şi adjuncţii inspectorilor generali ai Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratului General al Jandarmeriei Române să se deplaseze, în regim de urgenţă, în judeţul Buzău, pentru a coordona, din teren, acţiunile de limitare a efectelor fenomenelor meteo nefavorabile din această zonă”, a comunicat ieri MAI.

Premierul şi ministrul Apărării se deplasează astăzi în zonele sinistrate

Premierul Mihai Răzvan Ungureanu se va deplasa astăzi în judeţele Buzău şi Vrancea cu ministrul Apărării Naţionale şi cel al Administraţiei şi Internelor, pentru a verifica situaţia din zonele calamitate, au declarat agenţiei Mediafax surse oficiale.
“În cursul zilei de vineri, premierul a fost în legătură permanentă cu cei doi miniştri privind măsurile luate atât în Buzău şi Vrancea, cât şi în alte zone afectate de viscol şi zăpadă. El a cerut informări pe această temă şi a fost informat că toate autorităţile din teritoriu sunt implicate în operaţiunile de salvare”, au arătat sursele.

Peste 60.000 de locuitori din judeţele Buzău şi Vrancea sunt izolaţi

Peste 60.000 de locuitori din judeţele Buzău şi Vrancea sunt izolaţi de câteva zile, dintre care aproximativ 40.000 de oameni din peste 50 de localităţi din judeţul Vrancea au rămas fără alimente, apă şi medicamente.
Peste 23.200 de locuitori din 20 de comune ale judeţului Buzău continuau să fie izolaţi, ieri, iar jandarmii şi pompierii militari deplasându-se în aceste zone pentru a le duce oamenilor alimente. Munţi de zăpadă, de peste 5 – 6 metri, au acoperit casele oamenilor, iar cablurile electrice au fost smulse.
De asemenea, ieri dimineaţă erau închise 20 de drumuri judeţene, dar şi DN 22 Râmnicu Sărat-Brăila şi DN 2 C Costeşti – Padina. Pe celelalte drumuri naţionale se circula fără restricţii, cu excepţia DN 10, unde nu au acces maşinile mai grele de 7,5 tone.

Afrodita Cicovschi
sursa: curierulnational.ro

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu

  • Frate sunt prost grămadă la cei 58 de ani ai mei. Eu credeam că aceste coduri se dau în funcţie de o anumită situaţie ce va apărea în mediul nostru de viaţă şi care îmi poate pune mie viaţa ca fiinţă, mai mult sau mai puţin, în pericol. Adică dacă e galben să fiu atent. La portocaliu, noi oamenii să ne pregătim, că vor veni momente în care trebuie să fim solidari. Cod roşu, mare pericol, trebuie să părăsim arealul de viaţă, până la dispariţia situaţiei respective. Băi frate, de aia respect eu pe acei oameni cu facultăţile lor. Codurile sunt făcute după viteza vântului frate, după căderi importante de zăpadă. Nu prea se explică cum măsor importanţa sau cum o interpretez. Că pot spune că am dat o muie într-un minister, la o persoană importantă. Ce e această persoană?! Şef serviciu,director,secretar de stat,ministră?! Aşa e de complicat. Eu nu găsesc comunismului decât o mare şi principală vină. Lipsa educaţiei sexuale intensive. Că existau prezervative gârlă. Dacă se făcea aşa ceva, nu eram fericiţi cu mulţi miniştri şi alţi condicători actuali. Că nu ar fi existat. Erau daţi la canal.

Abonează-te la newsletter