Rezumat după 74 de ani:
Ca să fie clar:
– eu nu mă dau cu ruj, nu mă pensez, și nu mă epilez.
– nu mă interesează ochiul maro al nimănui, și consider că familia tradiţională este singura valabilă.
– ce este alb, rămâne alb, şi la fel cu negru. În final, griul nu există și trebuie să se decidă de partea cui trece.
– ce este drept, nu este strâmb. Numai cercul este altfel.
– dacă ai trădat, te cheamă trădător, dacă ai furat eşti hoţ, dacă lupți eşti luptător, dacă munceşti eşti muncitor, dacă ești bou rămâi o vită, și nu te absolvă niciun acatist sau căinţă. Doar iau notă!
– când te caci în chiloţi, schimbi chiloţii și nu şapca.
– cuvintele rele dor, dar faptele rele distrug, să nu le amestecăm.
– există inteligență, spirit și suflet. Nu ştiu exact ce sunt, dar fără ele eşti un nimeni. Sexualitatea le strică pe toate.
– m-am născut fără să fiu întrebat, dar până mor sunt singurul stăpân al vieții mele. Nu aparţin nimănui, și nu sunt proprietarul nimanui.
– am o singură naţionalitate, o singură ţară natală, și o singură limbă maternă, indiferent unde trăiesc. Bune sau proaste, sunt de respectat.
– dacă sunt obligat să mănânc căcat, și nu am alternativă, îl mănânc, dar niciodată nu voi spune că este ciocolată.
– de multe ori am semnalizat că o iau la stânga, dar am mers la dreapta. Intenţia conteaza cel mai puţin.
– nu stau capră, decât atunci când îmi scapă săpunul. Dar ghinion, mă spăl cu gel de duş.
– nu îmi dau viaţa pentru nimeni, ca să aibă dreptul să mă contrazică. Să şi-o dea el, că eu tot îl contrazic dacă aşa cred că trebuie să fac.
– femeia nu este egală cu bărbatul, și nici invers. Pentru că ne încurcăm la cine pe cine fute.
– eşti ciocan loveşti, eşti nicovală primeşti. Niciodată nu a fost altfel.
– în viaţă iei sau primeşti, nicio legătură cu meritul.
– fericirea este acea stare de bine când te doare prin dreptul curului de tot ce este rău.
– nu există lumină fără întuneric. Ba există. Legea contrariilor este un căcat. Gradele de comparaţie însă, nu.
– răzbunarea este arma prostului. Să nu fim ipocriţi, este o satisfacţie, nu o armă.
– dacă inţelepciunea populară este atât de valabilă, atunci popoarele de ce au ajuns în halul în care sunt?
– singura dragoste adevărată, este cea faţă de copii și părinţi. Dar se cheamă iubire. Altfel, dragostea este imboldul de a fute (scuze pt. pudici). Prietenia intră la altă categorie.
– aş vrea ca ceva legat de mine să rămână etern. Numele, o faptă bună sau vitejească, vreo descoperire sau invenţie. Aşa, și la ce-ți serveşte?
– axiomă: soacrele există!
El Comandante.
Autor: Jean Maurer
Adauga comentariu