După aflarea rezultatelor, toată presa lumii a conchis despre alegerile pentru Senat și Camera Reprezentanților prin titlul:
Tsunami-ul republican anunțat la alegerile din SUA nu s-a produs.
Cei doi ani de administrare Democrată au fost un dezastru pentru America prin absența oricărei preocupări față de America profundă. Formula lui Donald Trump America First a fost interpretată la noi ca expresie strălucită a suveranismului pe care trebuie să-l îmbrățișeze și România. America First n-are nici o legătură cu suveranismul invocat acum și de vajnicii pînă ieri adepți ai internaționalismului postcomunist. Suveranismul e valabil pentru țările mici și mijlocii, gata să fie înghițite în planul intereselor, de țările mari, în numele parteneriatului strategic. Pentru țările mari – de la SUA pînă la China, trecînd prin Rusia – nu se pune problema suveranismului. Din simplul motiv că ele, întruchipînd peștii cei mar, i nu au a se teme că vor fi înghițiți de peștii cei mici.
America First însemna întoarcerea administrației americane spre America, spre rezolvarea gravelor probleme de infrastructură și lucrări publice în general, de sistem de sănătate, de creștere a nivelului de trai, probleme părăsite de administrațiile Democrate de dragul exercitării de către America a rolului de Jandarm al Lumii. Jandarmul împărțea bastoane în dreapta și-n stînga pe planetă în timp ce acasă mobila din sufragerie se degradase, iar pereții se coșcoviseră. După administrația Trump, administrația Democrată s-a ocupat de orice numai de America nu. Cu un președinte eminamente Turmentat, îngrijit de cei din jur să nu fie împins și să amețească precum celebrul personaj caragialian, America a rupt-o la fugă din Afganistan și a pus la cale un război între Ucraina și Rusia. Fuga din Afganistan a transformat țara într-o închisoare din Evul Mediu. Războiul din Ucraina a transformat țara într-un teren răscolit de bombe și generator de refugiați în masă.
Era de așteptat ca nemulțumirea cetățeanului american față de una dintre cele mai slabe administrații din istoria SUA să ducă la victoria categorică a republicanilor în Camera Reprezentanților și în Senat.
De ce nu s-a înregistrat, totuși, o astfel de victorie?
Răspunsul e simplu și trimite la titlurile care conchid asupra rezultatelor alegerilor:
Tocmai pentru că s-a făcut mare caz de un un tsunami republican.
Nu știu dacă în America sondajele din campanie se măsluiesc precum cele din România. Măsluite sau nu, sondajele au pus la dispoziția Democraților temelia pe care s-a ridicat manipularea:
Păzea, vine tsunamiul republican!
Și o să ne ia dracu dacă vine!
Din acest punct de vedere ajunge să ne reamintim zbieretele dramatice ale presei Democraților în frunte cu CNN, din ultimele zile de campanie.
Democrație e în pericol!
Tsunamiul republican o va pune la îndoială.
Nimic nu poate fi mai primejdios pentru un competitor electoral decît atmosfera creată de credința că va birui în chip zdrobitor. O astfel de atmosferă destinde oștirea unui partid și o pune în poziție de luptă pe cea a partidului adversar. Cu atît mai lesne s-a petrecut asta în SUA, cu cît tsunamiul republican era invocat nu numai de Republicani, dar și de Democrați. Atmosfera asta a demobilizat oștile Republicane și a mobilizat pe cele ale Democraților. A fost posibil astfel ca alegătorii americani să pună între paranteze nemulțumirea față de dezastruoasa administrație Biden și să voteze pe Democrați îngrijorați că tsunamiul republican îi va lipsi de democrație, dar mai ales de liniștea de care omul simplu are nevoie. Rezultatul alegerilor dă seamă de o împărțire a Puterii astfel încît nici Democrații să nu-și mai facă de cap cu Economia și nici Republicanii să nu-și mai facă de cap cu Democrația.
Dacă ne gîndim la dezastrul celor doi ani de administrație Biden, putem susține că alegerile de la jumătate de mandat au fost o victorie a Democraților.
În ziua premergătoare alegerilor, o televiziune m-a întrebat dacă va cîștiga campania politică ideologică a Democraților sau campania pe teme economice a Republicanilor.
Am răspuns că totul depinde de capacitatea Democraților de a manipula pe americani, prin intermediul presei, astfel încît să voteze mai mult emoțional, decît pragmatic.
Și manipularea a reușit.
De ce?
Pentru că Republicanii au făcut imensa, incredibila imprudență de a defila cu Donald Trump.
Desigur, în America, la fel ca și în restul lumii, există trumpiști, fani ai lui Trump. În America nu există Bideniști, fani ai lui Joe Biden. Nici n-ar avea cum. E ca și cum ar fi în lume fani ai apei de ploaie! Numai că acești fani ai lui Trump nu sînt suficienți pentru a învinge la urne. Da, ei asigură un anume procentaj de votanți, dintre cei care ar merge la urne ca să-l voteze pe Trump și dacă ar fi Apocalipsa. Balanța votului e înclinată într-o parte și-n alta de marea masă a electoratului, cea care se decide cu cine să voteze după o anume deliberare.
Această mare masă a alegătorilor a fost lesne de manipulat de mașinăria Democrată cîtă vreme Republicanii l-au ales pe Donald Trump ca stindard.
Corect sau nu, Donald Trump a lăsat impresia unui președinte într-o ureche, gata să provoace un război mondial de dragul creșterii accesărilor pe Twiter.
Episodul cu nerecunoașterea înfrîngerii, dar mai ales episodul cu asaltul asupra Capitolului au adîncit imaginea unui președinte imprudent, în stare de orice pentru a-și conserva puterea și, prin urmare, potrivit pentru a fi șeful Columbiei, țara prozei lui Marquez, dar în nici un caz șeful Americii, țara portavion a Planetei.
Le-a fost ușor Democraților să creeze atmosfera de Pericol pentru Democrație, de Sirenă a lui Roaită, cîtă vreme Donald Trump s-a manifestat în campanie ca lider al Republicanilor.
Alegerile parlamentare – în SUA au fost alegeri parlamentare – au printre notele specifice imposibilitatea de a folosi ura sau simpatia în campanie. Partidele nu pot stîrnii emoții. Oamenii, da.
Și în campanie, în timp ce Democrații pentru a evita identificarea cu Turmentatul Biden, l-au trimis la cules de frunze moarte, Republicanii nu numai că n-au evitat identificarea cu Donald Trump, dar mai mult au făcut din alegeri o opțiune pro sau contra Trump.
Eșecul Republicanilor, pentru că eșec e și nu altceva, dacă ne gîndim la cît de prost au administrat țara Democrații, rămîne eșecul lui Trump.
Slavă Domnului că n-au fost prezidențiale cu Donald Trump în cursă din partea Republicanilor!
Principala concluzie pentru Republicani rămîne asta:
Cine defilează mai departe cu Donald Trump defilează spre Cimitirul politicii.
Din acest punct de vedere, Republicanii trebuie să-i mulțumească lui Dumnezeu că n-au obținut o victorie eclatantă.
Donald Trump și-ar fi asumat-o și, în aceste condiții, s-ar fi impus fără probleme pentru a candida la prezidențialele din 2024.
Acum, teoretic Donald Trump nu mai poate pretinde postul de candidat la prezidențiale din partea Republicanilor.
Nu va fi ușor pentru Republicani să scape de Donald Trump. Omul se crede atît de mult Providențial încît din eșecul Republicanilor nu va trage concluzia c-ar fi timpul să tragă pe Dreapta. Dimpotrivă, după cum se vede deja, va produce noi pagube Republicanilor prin contestarea alegerilor.
Republicanii au toate șansele să-i învingă pe Democrați la prezidențialele din 2024.
Mai întîi prin faptul că n-au avut o victorie copleșitoare la alegerile de la Jumătate de mandat. Dezastrul intern care se va adînci în anii următori nu va putea fi pus pe seama Republicanilor.
Dacă se producea un Tsunami republican, Democrații, meșteri la manipulare, ar fi aruncat dezastrul economic în spinarea Republicanilor.
Apoi, prin faptul că eșecul Republicanilor în alegeri poate și trebuie pus pe seama lui Donald Trump.
Mai bun argument de a scăpa de el nici că poate fi altul.
Pînă la urmă pentru republicani, rezultatul poate fi considerat bun.
Bun dacă-l raportăm la Prezidențialele din 2024.
Autor: Ion Cristoiu
Sursa: cristoiublog.ro
Adauga comentariu