Analize și opinii

Invazia recuperatorilor străini. Aproape 100 de companii se bat să execute silit firmele românești

Într-o țară îngropată în datorii, cea mai bună afacere este deschiderea unei firme de recuperatori de debite. În România numărul acestora a ajuns la 90, iar pe piață au loc preluări de companii pe care Consiliul Concurenței le aprobă fără să clipească. Mai mult, Comisia Europeană a cerut, recent, ridicarea tuturor barierelor pentru recuperatorii străini, susținând că aceștia ar ajuta, de fapt, economiile naționale.

În România operează, în acest moment, 90 de firme străine de recuperatori, care execută silit persoanele fizice și firmele românești. După decizia Comisiei Europene, de a facilita accesul companiilor de profil în țara noastră, în numele concurenței, numărul acestora va exploda.

Îngropați în datorii, românii, persoane fizice sau juridice, sunt executați silit pe bandă rulantă de recuperatori, care cumpără pe nimic creanțele de la bănci sau de la companiile de utilități. Directiva (UE) 2021/2167, implementată și de România, a fost elaborată sub pretextul sprijinirii dezvoltării de piețe secundare pentru credite neperformante în Uniunea Europeană. Aceasta a creat un set comun de norme pe care administratorii de credite trebuie să îl respecte pentru a acționa în Uniunea Europeană, stabilind standarde comune pentru a asigura comportamentul adecvat al acestora și supravegherea adecvată a acestora în întreaga Uniune. Scopul final este majorarea numărului firmelor de recuperatori, pentru o mai mare concurență între administratorii de credite, ceea ce presupune o reducere a costurilor de intrare pentru potențialii cumpărători de credite. „Existența unui număr mai mare de cumpărători pe piață facilitează apariția unor piețe mai competitive”, susține Ministerul Economiei, în condițiile în care țara noastră are cel mai mare număr de recuperatori din UE.

Se unesc forțele

Consiliul Concurenței a aprobat, recent, operațiunea de concentrare economică realizată prin cesiunea unui portofoliu de creanțe de către Intrum Debt Finance AG catre DDM Invest III AG, ambele fiind firme elvețiene. Ca de obicei, Consiliul Concurenței constată concentrarea economică, încasează taxele și dă verdictul invariabil că nu este nimic în neregulă care să perturbe piața.

„DDM Invest III este o întreprindere cu sediul legal în Landis & Gyr Strasse 1, CH-6300 Zug , Elveția, cu obiect principal de activitate gestionarea creanțelor la nivel european și toate serviciile aferente, în special achiziționarea de creanțe și punerea acestora la dispoziție. DDM Invest III este o entitate de investiții din cadrul Grupului DDM, care se ocupă și cu deținerea de portofolii de creanțe neperformante. Grupul DDM este un investitor multinațional specializat în cazuri care decurg din provocările strategice generale de pe piețele bancare europene și achiziționează, în principal, portofolii de la instituții financiare și bănci internaționale cu operațiuni de creditare în Europa de Sud, Centrală și de Est, cu scopul de a permite creditorilor să continue să acorde împrumuturi companiilor și persoanelor fizice, precum și asistarea debitorilor în vederea restructurării datoriilor scadente”, se arată în Decizia Consiliului Concurenței.

Potrivit instituției, operațiunea notificată, deși intră sub incidența Regulamentului privind concentrările economice, poate fi analizată conform procedurii simplificate, deoarece cota de piață combinată a tuturor părților implicate care desfășoară activități pe aceeași piață a produsului și pe aceeași piață geografică este mai mică de 20%.

Debitorii, la mâna bunăvoinței creditorilor

Directiva 2021/2167, transpusă luna trecută și în legislația românească, prevede și faptul că creditorii au obligația de a avea politici și proceduri adecvate în virtutea cărora să depună eforturi pentru a aplica, dacă este cazul, o restructurare rezonabilă datorată dificultăților financiare înainte de a demara procedura de executare silită. „Astfel de măsuri de restructurare datorată dificultăților financiare țin seama, printre alte elemente, de situația consumatorului și constau în refinanțarea totală sau parțială a contractului de credit, modificarea termenelor și condițiilor existente ale unui contract de credit, care includ: prelungirea duratei contractului de credit, modificarea tipului de contract de credit, amânarea plății tuturor sau a unei părți a ratelor de credit pentru o anumită perioadă și schimbarea ratei dobânzii. Totodată, creditorii trebuie să ofere perioade fără plăți, plăți parțiale, conversii monetare și iertarea parțială de datorie și consolidarea datoriilor”, se precizează în actul normativ.

Preluare: national.ro

Autor: Claudia Marcu