Din cauza războiului din Ucraina, vechile rute de aprovizionare au fost blocate, distruse. Prin urmare, Ungaria are nevoie de noi conexiuni şi noi rute de aprovizionare, iar statele turce pot forma o punte între est şi vest, a spus ministrul ungar de Externe şi al Comerţului Exterior, Péter Szijjártó, într-un interviu video acordat agenţiei de presă Bloomberg, la Istanbul, care a fost publicat pe pagina sa de Facebook.
Szijjártó a precizat că Ungaria a semnat un nou contract de gaze cu Turcia, urmând să cumpere, la începutul anului 2024, 275 de milioane de metri cubi de gaze turceşti, ceea ce reprezintă o premieră. Şeful diplomaţiei ungare a mai spus că una dintre cele mai mari companii turceşti constructoare de infrastructură din lume va forma o cooperare strategică cu cea mai mare companie maghiară de construcţie în domeniul căilor ferate. Cele două companii îşi unesc forţele şi vor participa împreună la licitaţii pe pieţele terţe ale Europei.
Întrebat cum se raportează Uniunea Europeană la demersurile întreprinse de Ungaria în raport cu statele turce şi, în special, cu Turcia, Péter Szijjártó a calificat comportamentul UE drept unul ipocrit. „Toate acele guverne care se întorc împotriva mainstream-ului liberal internaţional sunt ţinta unor atacuri „nedrepte, fără temei şi părtinitoare”, a spus Szijjártó.
Oficialul ungar a vorbit şi despre faptul că preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost acuzat, în mod repetat, de faptul că nu ar fi un democrat, la fel cum s-a petrecut şi cu Ungaria. Asta în timp ce „orice politician european ar fi bucuros să câştige alegerile cu un avantaj atât de confortabil precum preşedintele Erdogan, sau aşa cum am câştigat noi, în Ungaria”, a spus ministrul.
Ministrul ungar de Externe şi al Comerţului Exterior a numit un mare avantaj faptul că sistemul politic din Turcia şi Ungaria sunt stabile, „liderii noştri sunt respectaţi, se bucură de susţinerea opiniei publice, pentru că au câştigat alegerile şi au obţinut majoritatea în parlamentele lor”. În Europa, situaţia este un pic diferită, a continuat Péter Szijjártó, adăugând că unii au sisteme politice foarte fragile, cu coaliţii mari, cu coaliţii foarte colorate şi cu guverne minoritare. „De aceea, sunt invidioşi pe Turcia şi Ungaria atunci când vine vorba de stabilitate politică”, a explicat politicianul maghiar.
Potrivit lui, cooperarea economică strânsă cu Turcia ar fi avantajoasă şi pentru UE, având în vedere că Uniunea se află într-o stare economică foarte proastă. O cooperare mai strânsă cu Turcia ar fi necesară şi din cauza migraţiei, a mai adăugat Szijjártó. „Dacă Turcia nu ne protejează în sud, noi vom fi sub o presiune enormă”, a punctat şeful diplomaţiei ungare.
Ca răspuns la acuzele care pun la îndoială loialitatea Ungariei faţă de UE, în special în ceea ce priveşte criza ruso-ucraineană, Péter Szijjártó a spus că există două motive pentru care „cei de la Bruxelles sunt de obicei împotriva Ungariei”. În primul rând, ţara are, din 2010 încoace, un guvern de dreapta, conservator, patriotic, creştin-democrat, care consideră că interesul naţional este prioritatea numărul unu, iar la Bruxelles „domină mainstream-ul liberal internaţional”. Al doilea motiv este că există o dezbatere cu privire la viitorul Uniunii Europene. Anumite state membre şi instituţii de la Bruxelles doresc să creeze „Statele Unite ale Europei”.
UE ar fi ca un superstat, caracteristicile naţionale nu ar mai conta, iar statele membre s-ar dori să transfere şi mai multe competenţe celor de la Bruxelles. „Însă Ungaria nu crede că aceasta este calea corectă”, a adăugat Péter Szijjártó. În opinia sa, UE este necesar să fie puternică, iar pentru asta statele membre este necesar să devină la rândul lor puternice. Prin urmare, „statele membre ar fi bine să-şi păstreze moştenirea, religia, istoria şi caracteristicile lor, nu să renunţe la ele cum doreşte curentul liberal”.
Ministrul a numit relaţiile cu Rusia ca fiind esenţiale, justificând asta prin faptul că majoritatea importurilor de energie ale Ungariei provin din Rusia. „Dacă tăiem conducta de ţiţei din Rusia, de exemplu, ne rămâne conducta prin Croaţia, care are o capacitate mult mai mică şi care nu ar putea acoperi nici necesarul Ungariei, nici cel al Slovaciei, care acum este aprovizionată tot de Rusia”, a explicat Szijjártó.
Şeful diplomaţiei ungare a spus că, în loc să mărească capacitatea, Croaţia a crescut taxa de tranzit. Astfel, a făcut imposibil ca Ungaria „să păstreze măcar speranţa” unei diversificări a alimentării cu energie.
Situaţia este aceeaşi şi cu gazul, „dacă oprim livrarea pe gazoductul Turkish Stream”, celelalte conducte de intrare „nu pot acoperi necesarul de aprovizionare”, a spus politicianul.
Când este vorba despre domeniile care nu sunt afectate de sancţiuni, Ungaria va continua cooperarea cu Rusia „în parametri normali, pentru că acesta este interesul nostru naţional”, a declarat Péter Szijjártó, în interviul acordat pentru Bloomberg.
Sursa: anonimus.ro
Adauga comentariu