Analize și opinii

Gheorghe Piperea: “Resimt din ce în ce mai acut efectele eforturilor politice și birocratice zilnice de a anula Crăciunul”

Mă uit la tv, mai ales pe canalele de streaming, la filme mai vechi sau mai noi de Crăciun, unde (încă) se preamărește spiritul Crăciunului. Scenariile sunt despre importanța credinței, a regăsirii de sine și a familiei. Protagoniștii sunt fie oameni „invizibili” în comunitate, oameni care își (re)capătă scânteierea cu ocazia Crăciunului, fie oameni care, în viața de zi cu zi, se afundă în eșec (cu sau fără drept cuvânt, natural sau auto-indus) și care descoperă neașteptate motive de recăpătare a bucuriei de a trăi și inimaginabili aliați cu ocazia Crăciunului și a întoarcerii acasă.
Pe de alta parte, văd nenumărați Grinch care urăsc Crăciunul și care fac totul pentru a strica entuziasmul celorlalți. Cei mai răi și neînduplecați sunt birocrații și digitaliștii îndrăgostiți de captivitatea birourilor lor sumbre, unde își construiesc „valori” de colivie care musai trebuie impuse și celor care nu s-au închis singuri în respectivul spațiu concentraționar.
Resimt din ce în ce mai acut efectele eforturilor politice și birocratice zilnice, extrem de scumpe și demne de cauze mai bune, de a anula Crăciunul prin acte normative, recomandări și „corectitudine politică”. Recent, Comisia Europeană și-a propus eliminarea din dicționar a cuvintelor asimilate acestei sărbători tradiționale, precum și cuvinte ca tată, mamă, bunic, bunică. Colindele și târgurile de Crăciun oricum deveniseră „riscante” încă de pe vremea plandemiei. Acum până și bucatele tradiționale, ba chiar și luminițele de Crăciun și cadourile, urmează să fie cumva restricționate, fiind blamate peste tot în online. Ironic, lumea încă normal și rațională, lumea noastră mireană, insensibilă la preceptele noilor religii new age și progresiste, nu pare a lua în serios aceste eforturi – sunt reclame de sărbători peste tot, primarii de mari orașe care se scaldă în bani publici se întrec în târguri de Crăciun, iar establishmentul politic se „încarcă” din timp cu spiritul corespunzător, în timp ce mai aruncă niște miliarde pe înarmare, seruri de „imunizare” și pastile cu iod inutile, subvenții nebunești pentru energia „verde” care, în curând, va lăsa pături sociale întregi fără conexiune cu lumea, din lipsă de electricitate etc.
Este de-a dreptul disonant, dar cei care au puterea și banii la distanță de un click continuă să preseze omul simplu și popoarele occidentului pentru marea resetare și refacerea unei lumii demolate, pentru a fi „mai bună” (după criteriile birocratice, desenate de multi-miliardarii păpușați de elita ascunsă a vulpilor intrigante și uneltitoare).
Iar eu zic că trebuie să ne opunem.
În 2021, când Crăciunul era în pericol de disparție pe motiv de „luptă” arahatiană cu plandemia, am organizat un Târg de Crăciun la Singureni. A fost un fel de descătușare. Oameni chiar au avut cpnvingerea că, măcar acolo, măcare atunci, Crăciunul a fost un pic salvat.
De data asta, riscul de abandon al acestei idei, de pierdere a acestui spirit, este mai mare, mai insidios, mai apt de a fi dus la capăt mai abitir ca pe vremea comuniștilor.
De aceea, trebuie să ne opunem. Cu mijloacele noastre reduse și sărăcăcioase.
De Sfântul Nicolae, intre 5-6 decembrie, în perimetrul SingFest de la Singureni, am organizat un concert mai aparte, asezonat cu porții de mâncare tradițională de (ne)post, cu plăcinte, alivenci, cozonac, covrigi, șorici, vine fiert, 500 de brazi ecologic recoltați de la Căpâlnița, Harghita și 2 mii de pachete de cadouri pentru copii.
În prima zi vor cânta Corul de Cameră Ascendis și Atheneum Brass Quintet. Ne va face plăcerea de a ne cânta și Dan Helciug. În deschidere, vom asculta un mini recital susținut de Sofia Secret (14 ani, vine însoțită de tatăl ei).
În a doua zi vor cânta artiștii și vedetele în devenire de la Academia Metropolitană de Arte, condusă de Raluca Iurașcu, care va susține și un mini recital. Din nou, ne va (în)cânta Sofia Secret.
Ca de fiecare data în ultimii trei ani, vă aștept la Singureni.
Hai Liberare!

Autor: Gheorghe Piperea