Analize și opinii

Gata cu ţîfna!

Reducerile de cheltuieli publice, chiar dacă izvorîte dintr-o nevoie imediată şi acută de bani la buget, oferă totuşi, măcar simbolic, oportunitatea unui început, unei adieri de reformă a sectorului bugetar. Necesară şi îndelung amînată, parte din reforma instituţiilor statului.

Am centralizat o serie de condiţii pe care mai mulţi analişti economici, oameni de afaceri sau jurnalişti le văd drept esenţiale pentru ca reducerea de pensii şi salarii să folosească măcar parţial la ceva. Le repet pentru că e bine să ne împiedicăm de ele în cît mai multe locuri posibil. La finalul listei adaug ceea ce mie mi se pare foarte important. Atît ca ziarist cît şi ca cetăţean.

Transparenţă totală în ce priveşte achiziţiile publice şi investiţiile. Trebuie să ştim la ce folosesc, cît costă şi cine sînt furnizorii. Aici intră administraţia centrală dar şi autorităţile locale: poate continua cumpărarea de maşini scumpe la ministere, construcţia de patinoare la preţuri de 3 ori mai mari decît ar fi normal, ceasurile aurite ale lui Oprescu ? Se mai dau bani pentru chermeze gen “Festivalul bobului de strugure”, la care îşi fac politicienii campanie electorală ? Ne trebuie rapoarte complete şi, din cînd în cînd, chiar consultări !

Trebuie să ştim cine sînt şi ce fac angajaţii statului: salariu, fişa postului, ca să înţelegem de ce angajaţii sînt cu miile sau de ce s-au angajat alţii. Va trebui să rezulte cine sînt loialii de partid şi dacă nu cumva unii dintre ultimii veniţi trebuie să fie şi primii plecaţi.

Combaterea evaziunii fiscale – 60% în panificaţie, milioane de euro anual la tigari ş.a.m.d. – altfel avem toate motivele să credem că de pe urma ei profită inclusiv membri ai guvernului.

Redimensionarea cheltuielilor cu serviciile secrete. SRI are de 6 ori mai multi ofiţeri la un milion de locuitori decît FBI ! Bugetul SRI e jumătate din cel al sănătăţii !!

Informatizare şi centralizare de date, pentru a evita taxarea plimbării hîrtiilor pe timpul şi nervii noştri şi supradimensionarea funcţionărimii.

Măsuri concrete de relansare economică. Salariaţii din mediul privat trebuie să-şi susţină rudele bugetari sau pensionari mai mult ca înainte, trebuie să producă mai mult. Iar firmele trebuie să producă bani în plus la buget, pentru că doar economiile făcute prin tăierea de la stat nu vor ajunge decît pentru puţină vreme. Programe ca “Prima Casă”, “Primul siloz” sau “Rabla”, cele cu care defilează mereu Emil Boc, nu numai că sînt doar o piedică în calea uitării, dar favorizează şi contracte cu dedicaţie.

Ceea ce mie mi se pare însă extrem de important în această perioadă este o comunicare publică făcută constant, empatic şi respectuos de către Guvern. Să ni se explice clar şi la intervale regulate ce s-a făcut. Cum au loc reducerile, de ce aşa şi nu altfel, cine şi de ce a plecat, unde s-au dus banii salvaţi. Nu prin miniştri monosilabici şi obraznici sau agasaţi. Fără dispariţii, aere de silenzio stampa şi trecut pe lîngă microfoane ca şi cum n-ar fi, aşa cum suprarealist s-a comportat Boc în ultimele zile. E momentul în care statul cere enorm de la cetăţenii lui. Spre binele lor – e unul din argumente. Tot spre binele lor însă e necesar ca statul să facă dovada a ceea ce le dă în schimbul acestor sacrificii.

Solidaritatea cerută de preşedinte şi premier nu se opreşte pe treptele Palatului Victoria, sau ale Ministerului de Finanţe sau la uşa lui Berceanu. Ţăţeala, ţîfna şi datul ochilor peste cap trebuie să înceteze ! La fel replicile contradictorii pe care le schimbă diverşi miniştri ultra-relaxaţi în raport cu nervii şi aşteptările cetăţenilor. Joaca asta parţial amuzată, parţial plictisită de-a dialogul cu cetăţenii României va aprinde un fitil spre butoiul cu pulbere care cu greu va mai putea fi stins. Şi-aşa sînt destul de mari dubiile că măsurile de austeritate rezolvă problemele, sau că vor afecta în egală măsură clientela politică şi o vor scoate de la porţie.

Că e incompetent sau, în cel mai bun caz, lipsit de voinţă guvernul a arătat deja. Dacă va reuşi ca măcar acum să scoată ceva bun din aceste măsuri, pentru care a primit girul FMI, rămîne de văzut. Dar măcar proba unui discurs public aplicat, calm şi răbdător s-o treacă. Îşi va face şi lui, şi nouă, măcar un pic viaţa mai uşoară.

sursa: voxpublica.realitatea.net

Despre autor

contribuitor

comentariu

Adauga un comentariu

  • TOP câştiguri nete anuale SRR în 2008
    162.410 lei – Maria Ţoghină, preşedinte-director general
    153.341 lei – Constantin Puşcaş, director economic (soţia – 40.212 lei)
    146.386 lei – Vasile Ionescu, director Radio România (soţia, director la Camera Deputaţilor, cu 94.236 lei)
    122.978 lei – Constantin Burloiu, director tehnic
    122.744 lei – Florin Bruşten, secretar general studiouri teritoriale (soţia – 42.680 lei)
    92.995 lei – Adrian Moise, membru CA (soţia – 20.773 lei)
    91.805 lei – Dan Preda, membru CA
    84.526 lei – Bogdana Păun, consilier CA, indemnizaţie plus salariu Camera Deputaţilor
    77.900 lei – Andrei Alexandru, consilier CA, indemnizaţie plus salariu Senatul României
    64.607 lei – Miomir Todorov, consilier
    61.958 lei – Răzvan Dumitrescu, membru CA (soţia – 47.216 lei)
    31.032 lei – Bogdan Ghiu, Mitzura Arghezi, membri CA, Mirela Fugaru, consilier

    TOP 2008 la studiourile regionale ale SRR
    108.633 lei – Daniel Sîrbu, şef Radio Constanţa (soţia – 24.488 lei)
    106.129 lei – Florin Zaharescu, redactor-şef Radio Cluj
    98.026 lei – Paula Moise, contabil Radio Constanţa
    96.781 lei – Marieta Miron, contabil Radio Cluj
    90.290 lei – Mirela Moldovan, redactor-şef Radio Tg. Mureş
    89.025 lei – Luigi Brun, inginer-şef Radio Constanţa
    88.675 lei – Mircea Pospai, redactor-şef Radio Oltenia
    88.394 lei – Nicolae Stahie, redactor-şef Radio Iaşi
    83.029 lei – Melinda Borbely, Radio Tg. Mureş (Laszlo Borbely, Ministerul Dezvoltării, 63.356 lei)
    82.768 lei – Violeta Onofrei, contabil Radio Timişoara
    78.459 lei – Ana Cenan, contabil Radio Reşiţa
    76.221 lei – Aurelia Voinea, redactor-şef Radio Bucureşti
    75.837 lei – Daniel Constantin, inginer-şef Radio Bucureşti
    72.432 lei – Dinu Glăvan, redactor-şef Radio Reşiţa
    64.043 lei – Cornel Rusu, redactor-şef adjunct Radio Oltenia (soţia 38.001 lei)
    62.604 lei – Mihaela Stancu, contabil Radio Bucureşti
    61.990 lei – Florin Humiţă, inginer Radio Reşiţa
    57.744 lei – Mihai Anghel, redactor-şef Radio Timişoara
    ………………………