„S-a făcut «văzută» libertatea, dar a dispărut dreptatea.” – Adrian Păunescu
Prezenta „epistolă către mai marii zilei” se adresează guvernanților noștri, dar mai ales oamenilor obișnuiți, care nu au uitat de unde au plecat și celor care mai „gândesc și simt românește”!
Urmare a ultimelor evenimente, reiterăm intențiile noastre, fără dorința creării unei polemici! Democrația înseamnă și dreptul la liberă exprimare! Nu incitarea la ură rezolvă problemele și nici luptele intestine pentru ciolanul deja amanetat la o Consignație imaginară! Ce se mai poate face? Maturitatea, înțelepciunea, iubirea față de țară sunt necesare! Să nu uitam că Timpul nu ne așteaptă! Mai devreme sau mai târziu cei cățărați la butoane coboară din copacii puterii! Ce lăsăm în urma noastră?
De ce acest mesaj către români?
Deși mi s-a spus că nu are rost un astfel de demers, deoarece trăim în Țara surzilor și a orbilor, scopul celor scrise aici este acela de a arăta că ne pasă! Ne pasă de România! Ne pasă de viitorul copiilor noștri! Ne pasă de sănătatea părinților noștri și de toți românii care au construit o Românie frumoasa și Mare! Ne pasă de Istoria Românilor aruncată în mod tâlhăresc spre uitare!
Frați români, atitudinea dumneavoastră este foarte importantă! Avem nevoie de unitate! Românii au nevoie de români.
Am fost/suntem manipulați fără scrupule
Acordul dumneavoastră este foarte important! Dacă simțiți că mai există o șansă pentru un viitor mai bun, încuviințarea dumneavoastră este dovada că mai avem speranță pentru o Românie care se dorește revenită la o Românie normală! Cum a ajuns România să fie datoare și jefuită de mare parte a propriilor resurse naturale? Cui „datorăm” aceste „privilegii”? Complicități? Păpușari? Forțe oculte? Suntem singura țară care și-a omorât conducătorii – buni sau mai puțin buni -, fie înainte cu o zi de aniversarea venirii lor pe lume, fie în Sfânta zi de Crăciun. Doritori inconștienți a unei mult așteptate libertăți, am fost/suntem manipulați fără scrupule de aducătorii „schimbărilor”, a „Marii resetări”. Nu pot să nu mă întreb: ce ne mai așteaptă? Tăcerea pe cine ajută?
„Scrisoare deschisă” adresată unui domn ministru
- Dezbinarea, manipularea, minciuna obosesc sufletul si alterează conștiința! Este timpul să ne gândim la viitorul nostru și la românii încercați de boală și de suferință! Este bine să ne păstrăm tinerii în țară și să ne gândim la România de mâine!
„Scrisoare deschisă” adresată unui domn ministru – Realitatea obligă la reflecții!
Respect, domnule ministru!
Am ascultat discursul domniei voastre! Pensii speciale? Românii sunt fericiți? Angajări și noi licitații pe sprânceană? Cine câștigă și cine pierde? Preocuparea dumneavoastră provoacă, așa cum provoacă și jocul de-a „Moțiunea de cenzură”! Adevărul este, însă, departe! Oficialii se întrec în declarații: „În România se trăiește bine!”, „Economia este pe creștere!”, „Alimentele sunt cele mai ieftine spre deosebire de alte țări din Uniunea Europeană!”…
Cât este salariul unui angajat în România și cât câștigă un angajat german? Mă întreb:
– când au mai ajuns aleșii în piață?!
– cum este posibil să trăiască în România un părinte care după o viață de muncă ajunge să primească 1.300 lei, bani care nu îi mai ajung nici pentru medicamente?
Privesc cu rușine în farmacii la părinți și bunicii care își prelungesc viața, de la o zi la alta, cu medicamente substitut, cele originale fiind prea scumpe!
Ați fost, domnule ministru, într-un centru de bătrâni? Privirea părinților încercați de trecerea timpului, de boli și de nepăsarea celor din jur arde sufletul!
Câți dintre colegii dumneavoastră au ajuns în Spitalul de Oncologie Fundeni? Ați avut puterea să urcați la etajul 1 și să priviți în ochi copilașii, adevărați îngeri, care așteaptă să se înalțe la Cer?
Ce ați făcut și ce faceți pentru oamenii care își strigă durerea, lipsiți de medicamente și de o pâine pentru ziua de mâine?
Viitor? Recunoștință?
Discuțiile despre pensiile speciale sunt interminabile! Așa cum de 30 de ani este interminabil și zgomotul, haosul controlat, pentru lupta la ciolan! Cine pleacă de la putere și cine vine la putere?
Pentru o Românie aproape vândută, fără păduri și fără resurse naturale, fără locuri de muncă și cu spitale în care părinții au ars de vii, cine răspunde?
Durerea este din ce în ce mai mare! Românii mai au șansa unui viitor mai bun?
În condițiile în care avem pensionari de lux care cumulează, pentru fapte neștiute, pensia de 14.000 lei cu încă 21.000 lei, angajați tot la stat, în același minister, ce facem cu tinerii absolvenți de 1-2 facultăți care nu își află un loc de muncă și ajung să vândă cartofi în piață?
Cine a construit România?
Mulți dintre adevărații Eroi au plecat către o lume mai bună, sus la Cer, fără pensii de 40.000 lei, sub amprenta covidului, blasfemic, doar în saci de plastic!
Respect? Recunoștință? Frică de Dumnezeu?
Cum gândim la viitor fără să ne păstrăm tinerii în țară? Plecarea tinerilor din țară să însemne rezolvarea pensiilor speciale? Cu cât mai puțini angajați la stat, cu atât mai mulți pensionari cu pensii halucinante pentru vremurile în care trăim?!
Un distins confrate, un caracter puternic, urmaș al lui Ștefan cel Mare, un Om cu o inteligență pentru „Departament Air Special Forces and Cyberintelligence”, trudește din greu, plătit, însă, cu mult sub puterea lui de creație! Afirmația distinsului confrate mă cutremură: „Nu de muncă îmi este rușine, domnule Radu! Mă doare că nu mai am nicio șansă în propria țară!”.
Cu toate greutățile întâmpinate, Daniel Dănut Blaga duce în suflet mândria de a fi român, cu respect față de țară și față de părinții săi minunați! Alături de Daniel, Dănuț Vartic, Stefan Micu și mulți alți prieteni văzuți și nevăzuți, vor face istorie prin fapte pentru România! Dacă vor fi lăsați!
Nu suntem singuri! Am întâlnit confrați în toate colțurile țării. De la Vest la Est, de la Nord la Sud, de la Bursuceni și Cacica, Suceava, până la Bârsana și Giulești, Maramureș, de la Bistrița, Sălaj, Cluj, până la Buzău, Alexandria și Corabia. Oameni legați de pământ, cu iubire de Neam și de Eroi… Dânșii nu gândeau la pensiile speciale! Sub semnul Crucii au întrebat de nenumărate ori: încotro România?
Cine să audă? Cine să înțeleagă?
Să nu uităm niciodată că tinerii sunt viitorul nostru! Ce se va alege de România peste alți 31 de ani? Ce lăsăm în urma noastră?
Vreau să cred că iubiți România, domnule ministru. Vreau să cred că puteți să faceți mai mult, însă doar explicațiile nu ajută! Este vremea unor intervenții rapide! Este vremea să ne amintim că nu suntem veșnici, că avem o datorie față de această țară! Românii au nevoie de speranță și de adevăr! Românii au nevoie de locuri de muncă, nu de împrumuturi externe!
Cum aducem acasă românii care sunt departe de țară? România fără români, câți mai sunt, credeți că poate să mai existe? Pensiile speciale rămân o certitudine, așa cum rămân, de la an la an, privilegiile aleșilor!
Viața bate filmul!
Un funcționar respectabil, cel puțin prin activitate și vârstă, solicita clemența Parlamentului pentru menținerea posibilității de a cumula pensia cu salariul! Nu era unul dintre cei mulți și speriați de întreținerea afișată la bloc! Sa înțelegem că pentru unii se poate?
Realitatea obligă la reflecții! Prezentul obligă la conștiința națională! Unitatea românilor?
Timpul nu ne așteaptă!
Covid-19 a intrat în relaxare! Vine „Delta”?! După înmormântările blasfemice comise fără rânduiala credinței creștin-ortodoxe, drumul vaccinaților la mare este liber! Să fie întâmplător zgomotul care mută conștiința românilor de la problemele adevărate? Când vine „valul patru”? Alte „tulpini”? Alte contracte păguboase? Alte „licitații” pe ochi frumoși nevăzuți?!
Dacă avem relaxare de ce se perpetuează „starea de alertă” ilegală?
Totul se plătește! Să fie adevărat că prețul pentru izolete ar fi depășit 140 milioane de euro? „Social Media” întreabă: unde sunt, domnilor, izoletele plătite cu 14.000 de euro bucata? Dar măștile? Combinezoanele au fost plătite la fel de scump? Cine achită dobânda? Cui?
Și prieteniile și dușmăniile se sting! În condițiile în care de 31 de ani pleacă ai lor și vin tot ai lor la putere, nu cumva interesele rămân veșnic aceleași? Dar pentru interesul românilor cine mai gândește? Să fie adevărat ce se vorbește în popor că a ajuns lupul paznic la stâna de mioare? Aș vreau să cred că nu! Sper să nu mă înșel. La ce s-o fi gândit, oare, distinsul și regretatul academician Florin Constantiniu când afirma că „O turmă de oi naște un guvern de lupi?”.
Îndemn la reflecții
Sumar, vă așteaptă câteva întrebări, domnule ministru:
– Cum gândiți viitorul fără să ne păstrăm tinerii în țară și cum îi aducem acasă pe cei plecați?
– Să fie românii atât de legați la ochi sau indiferența a devenit deja obișnuință și încurajează minciuna?
– Mai există „Opoziție” în România?
– Câți dintre colegii dumneavoastră și dumneavoastră ați ajuns în „Spitalul de Oncologie Fundeni”? Ați avut puterea să urcați la primul etaj și să priviți în ochi copilașii – adevărați îngeri -, care așteaptă să se înalțe la Cer?
– Ce ați făcut și ce faceți pentru oamenii care își strigă durerea, lipsiți de medicamente, de o pâine pentru ziua de mâine și de o cană cu apă la care nu mai pot ajunge? Viitor? Recunoștință?
– Ce se alege de România peste alți 31 de ani?
– Ce lăsăm în urma noastră?
– Cum este posibil să vindem TOT ce asigură independența României, să ajungem robi-datori la bănci străine?
– Cine va plăti datoria externă a României care se apropie de 120 miliarde euro? Generațiile care nu au nicio vină și responsabilitate pentru fără-de-legea comisă?
Încotro România?
Respect, distinși compatrioți, iubitori ai Patriei România! Recunoștință distins confrate! Binele și înțelepciunea să ne însoțească pretutindeni! Amin!
Autor: Prof. univ. dr. Nicolae Radu
Sursa: anonimus.ro
Adauga comentariu