Sintagma de mai sus poate fi, pe drept cuvânt, considerată concluzia summitului de la Copenhaga consacrat combaterii efectelor încălzirii climei pe planeta noastră. Inutil să mai fie luate în seamă declaraţii – corecte din punct de vedere politic – susţinând că la Copenhaga s-a ajuns la “cel mai bun acord posibil” (Nicolas Sarkozy) sau cele calificând summit-ul drept “o etapă determinantă” (secretarul general al ONU, Ban Ki-moon). Cel mai corect, subliniază editorialistul cotidianului “Dernieres Nouvelles d’Alsace” (DNA), este să recunoaştem amara realitate: “Conferinţa din capitala daneză a fost un eşec total”.
Chiar dacă la ea au fost prezenţi peste 120 de şefi de stat şi de guvern. O astfel de prezenţă – extrem de amplă – a demonstrat că în acest moment nu se poate vorbi totuşi de o conştiinţă ecologică la nivel planetar. Dimpotrivă, relevau corespondenţii de presă în zilele conferinţei, “am asistat mai degrabă la manifestarea egoismelor naţionale şi nimic altceva”. Protejarea mediului? Realitatea văzută din dezbaterile extrem de aprinse este alta: angajamente de reducere a emisiilor de gaze poluante nu au putut fi luate nici la termenele discutate anterior – 2020, 2050 -, fiind amânate probabil spre sfârşitul secolului.
“După mine, potopul” pare a fi, din nefericire, o regulă universală, subliniază editorialistul DNA. Responsabilii pentru acest eşec? A reieşit cât se poate de clar că puternicii planetei poartă cea mai mare răspundere. “Bogaţii” (circa 20), împreună cu unele dintre “ţările emergente”, între care Brazilia şi India, relevau corespondenţii de presă, au elaborat un text denumit cu pompă “Declaraţie finală”. Restul, imens, al ţărilor în curs de dezvoltare au fost puse în faţa faptului împlinit, tratate ca un fel de paria, care trebuie să se mulţumească cu firimiturile. “Acesta nu mai este nici măcar neocolonialism, ci ceva mai rău”, au exclamat reprezentanţi ai organizaţiilor ecologiste. Aparte este considerată de editorialistul DNA atitudinea Chinei, de la care întreaga lume cumpără, dar trebuie să se ploconească pentru a o determina să achiziţioneze produsele altora, se teme că nu va supravieţui în cazul în care ar accepta control internaţional asupra emisiilor de gaze poluante.
China nu doreşte “amestec exterior” nici în privinţa poluării, nici în ce priveşte respectarea drepturilor omului. Dar culmea ipocriziei a venit din partea Statelor Unite. Ele au folosit drept pretext atitudinea Chinei, pe care o cunoşteau de mai multă vreme, pentru a se eschiva de la orice angajament concret. Cei care au exagerat, au crezut în “obamanie”, au toate motivele să-şi reconsidere atitudinea după Copenhaga. Preşedintele atât de adulat al SUA, laureat al Premiului Nobel pentru pace, sublinia ieri DNA, a demonstrat că el este exclusiv în serviciul intereselor americane imediate, protejând în acelaşi timp pe cele ale monarhiilor petroliere din Golf”.
Mai întâi creşterea economică, cu orice preţ, şi abia apoi mediul înconjurător, a reieşit din discursul rostit de Barack Obama la Copenhaga.
O notă puţin plăcută la adresa europenilor. Editorialistul cotidianului francez DNA afirma ieri că aceştia “au dat dovadă de laşitate, incapabili de a supralicita, atât în ceea ce priveşte reducerea emisiilor de gaze poluante, cât şi la capitolul referitor la ajutorarea ţărilor în curs de dezvoltare. Surprinzător, după ce în ajunul summit-ului s-au situat în poziţie de lideri ai luptei pentru un acord serios şi coercitiv, la finele dezbaterilor au lăsat rolul de leadership preşedintelui Obama. O crudă dovadă a slăbiciunii ce ne spune mult despre capacităţile politice ale Europei”, concluziona editorialistul DNA.
Sursa: Curierul National
Sursa foto: guardian.co.uk
Adauga comentariu