„Tendința comună este să ne gândim că inflația se datorează unui volum prea mare de bani. În această paradigmă, ideea este de a majora dobânda, pentru ca împrumuturile să fie mai scumpe, iar asta duce la mai puțină cerere de credite, asta reduce cantitatea de bani și, în cele din urmă, inflația.
Este adevărat că masa monetară din SUA a crescut foarte mult. Însă asta are de-a face prea puțin cu creșterea prețurilor pentru consumatori. Federal Reserve a tipărit bani (prin relaxarea cantitativă), pentru a împrumuta marile bănci și a le feri de consecințele creditelor toxice. Cu alte cuvinte, Fed a tipărit 8.200 de miliarde pentru a cumpăra credite toxice care amenințau băncile cu insolvența. Acești bani nu s-au dus în prețurile bunurilor de consum, ci în prețul activelor financiare, în obligațiuni și acțiuni, în prețul locuințelor. Prețurile caselor au sărit în aer, dar o vreme au fost ținute în frâu de dobânzile mici la creditele imobiliare”, scrie Paul Craig Roberts, fost asistent al secretarului Trezoreriei, în administrația Ronald Reagan.
Actuala creștere cu 0,75% a ratei dobânzii nu poate avea vreun impact asupra unei inflații de 8, 10 sau 12%.
Inflația poate fi analizată și altfel – ca o consecință a problemelor de aprovizionare. Sunt două evenimente care au creat această problema. Restricțiile din pandemie aplicate de administrația Biden au oprit producția, au distrus lanțurile de aprovizionare și au dus la închiderea permanentă a multor afaceri. Peste toate acestea au venit sancțiunile împotriva Rusiei, care au redus și mai mult aprovizionarea și au interzis o serie de relații de afaceri. Apoi, actualele rate mai mari ale dobânzii duc și ele la creșterea costurilor și reduc și mai mult aprovizionarea.
Apoi, în ultimii 25-30 de ani, producătorii americani și-au mutat afacerile în Asia, în special in China, căutând costuri mai mici cu salariile și o legislație a muncii cât mai favorabilă. Războiul comercial dintre SUA si China și restricțiile impuse în China în timpul pandemiei au dus la perturbarea fluxului de bunuri spre piața americană. Acum se vede de ce este o nebunie să muți în altă țară producția de bunuri pentru propriii tăi cetățeni. Însă Washingtonul este tentat de politicile nebunești și acum suferim consecințele.
Care va fi consecința creșterii dobânzilor de către Fed? În primul rând, o mulțime de cumpărători vor părăsi piața imobiliară. Asta înseamnă că doar marile companii vor mai achiziționa locuințe. Rezultatul este reducerea procentului proprietarilor din SUA, creșterea chiriilor percepute de cei bogați și privarea clasei de mijloc de una dintre principalele ei surse de bogăție – creșterea prețului locuințelor. În acest fel, cei foarte bogați vor acumula și mai multă influență.
Volumul de lichidități va scădea. Dobânzile mai mari sunt văzute ca o reducere a lichidităților. De aceea, prețul obligațiunilor și acțiunilor scade. Această scădere duce la reducerea averilor pe hârtie. Se reduc însă și fondurile de pensii. Se reduc și cheltuielile consumatorilor. În acest fel, economia intră în recesiune.
Întrebarea este dacă marile bănci sunt suficient de puternice sau vor fi amenințate de scăderea averilor pe hârtie. Cu câțiva ani în urmă, Fed a încercat să majoreze dobânzile, dar a trebuit să abandoneze demersul acesta. De data aceasta, Fed ar putea să meargă până la capăt. Elita conducătoare a decis că administrația Biden trebuie să plece. Inflația și șomajul sunt cele mai eficiente mijloace folosite de elite pentru a se descotorosi de câte un președinte. Firește, Federal Reserve servește interesele acestei elite.
Slăbirea economiei americane a început cu relocalizarea fabricilor în Asia, cu costuri mai mici și cu profituri mai mari pentru corporații. Însă asta a redus veniturile americanilor de rând. „Globalismul” a fost o acoperire pentru sărăcirea americanilor, a statelor și orașelor care, pentru a supraviețui, au început să vândă active publice unor investitori privați. Pentru America, întrebarea este cum poate să se redreseze o țară atunci când o mulțime dintre slujbele sale bine plătite sunt mutate în alte țări. Din punctul meu de vedere, lumea occidentala s-a sinucis din punct de vedere economic”.
Adauga comentariu