Analize și opinii

Două bombe financiare detonate în zona euro într-o singură zi

Ratingurile AAA nu mai sunt certe, iar titlurile de stat nu mai sunt „lipsite de risc”.

Situaţia deja critică a zonei euro s-a agravat iar, chiar înainte de summitul de vineri, în care este aşteptată o soluţie decisivă pentru criza zonei euro – care se va materializa cel mai probabil în finanţare din partea BCE condiţionată de măsuri ample de austeritate.

Basel III: Am avut prea multă încredere în titlurile de stat

Autorităţile bancare ar putea diminua rolul obligaţiunilor guvernamentale ca standard de siguranţă în cadrul reglementărilor Basel III, măsură care ar reduce cererea de pe pieţe pentru astfel de titluri, agravând situaţia ţărilor de la „periferia” zonei euro, potrivit unei analize Bloomberg.

Comitetul pentru Supraveghere Bancară de la Basel, care coordonează reglementările bancare pentru 27 de state din întreaga lume, ar putea permite băncilor să ia în calcul mai multe tipuri de obligaţiuni corporatiste, alături de bani lichizi şi titluri de stat, la calcularea ratei de adecvare la standardele de lichiditate pe termen scurt, au declarat pentru Bloomberg două surse apropiate discuţiilor.

Decizia ar putea reduce cererea pentru obligaţiuni guvernamentale europene, complicând eforturile de finanţare ale ţărilor de la „periferia” zonei euro.

„Unul dintre fundamentele cadrului regulatoriu Basel III este noţiunea unei clase de active lipsite de risc. Acest pilon central se dezintegrează. Evident, acordul va trebui revizuit”, comentează un analist londonez.

De la aprobarea, în anul 2010, a regulilor de lichiditate şi capital cuprinse în acordul Basel III, deţinătorii de obligaţiuni guvernamentale greceşti au acceptat reducerea cu 50% a datoriilor statului elen, în timp ce preţurile obligaţiunilor italiene, spaniole şi portugheze pe piaţa secundară au scăzut o dată cu creşterea puternică a dobânzilor cerute de investitori celor trei state.

„Mai bine împrumuţi Nestle decât Portugalia”

Autorităţile trebuie acum să găsească un echilibru între materializarea, în reglementări, a lipsei de încredere în obligaţiuni de stat europene şi evitarea unui atac la credibilitatea guvernelor ca emitenţi de titluri financiare. Limitarea rolului jucat de obligaţiunile guvernamentale la centrul Basel III este un pas logic, consideră un analist specializat în reglementarea sistemelor financiare. „Într-o lume unde grupul Nestle este considerat mai puţin riscant decât Portugalia, o astfel de modificare are evident sens, însă este foarte dificil de implementat din punct de vedere politic şi economic. Statul are nevoie de cineva care să absoarbă datoria de pe piaţă. Descurajarea băncilor de la a investi în obligaţiunile unor state ar putea avea efecte neplăcute asupra pieţei datoriilor de stat în ansamblu”, consideră el.

Aşa-numita rată de acoperire a lichidităţii, care va fi introdusă treptat în sistemul bancar din 2015, impune băncilor să deţină suficiente „active lichide de înaltă calitate” – considerate în prezent drept bani lichizi şi obligaţiuni guveernamentale – pentru a putea supravieţui timp de 30 de zile în condiţii de criză. Numai un sfert dintre cele mai mari 28 de bănci europene ar corespunde în prezent unui astfel de standard, deficitul de lichiditate fiind estimat la 500 miliarde euro, potrivit unei analize a JPMorgan Chase Londra.

Totodată, obiectivul este şi mai greu de atins în forma actuală din moment ce marile bănci europene, precum BNP Paribas, Royal Bank of Scotland sau Deutsche Bank, reduc deţinerile de obligaţiuni guvernamentale din zona euro.

S&P: Germania riscă o treaptă, Franţa riscă două

Agenţia de evaluare financiară americană Standard and Poor’s (S&P) a anunţat luni că intenţionează să reducă nota de solvabilitate pe termen lung pentru şase ţări din zona euro notate cu „AAA” şi pentru alte nouă ţări din zonă, relatează AFP. S&P afirmă că a plasat “sub supraveghere negativă” notele de îndatorare pe termen lung pentru 15 state din zona euro, inclusiv pe cele pe care le atribuie Germaniei, Austriei, Finlandei, Franţei, Luxemburgului şi Olandei, şase ţări notate cu „AAA”, cea mai bună notă posibilă.

Dintre cele şase ţări ameninţate de S&P că îşi vor pierde nota „AAA”, Franţa este singura pentru care agenţia ia în considerare o reducere a ratingului cu două trepte. Aceste „plasări sub supraveghere sunt motivate de convingerea noastră că tensiunile sistemice din zona euro au crescut în ultimele săptămâni până la punctul în care se fac presiuni în scădere asupra gradului de solvabilitate al zonei euro în ansamblul său”, scrie agenţia.

Singurele ţări din zona euro care nu sunt afectate de anunţ sunt Grecia, al cărei rating corespunde în prezent deficitului de plăţi, şi Ciprul, pentru care S&P a plasat anterior nota de îndatorare pe termen lung sub „supraveghere negativă”. Atunci când o agenţie de evaluare plasează o notă sub supraveghere negativă, înseamnă că ea consideră de peste 50 la sută probabilitatea ca aceasta să fie redusă în termen de trei luni.

LUCIAN DAVIDESCU
sursa: romanialibera.ro

Abonează-te la newsletter