Am mai lucrat în spatele frontului. (pe vremea covidului, în centre de testare, „vaccinare”, în secții de covid din spitalele vieneze) Așa revolta mea împotriva pandemiei născocite și vândute cu sute de mii de victime avea ceva de contact direct din prima linie.
Totuși condiții mai vitrege ca ieri greu de găsit:
1. În opt ore de muncă am devenit fumător pasiv de iarbă. (poate de asta nici nu m-am simțit obosit)
2. În opt ore tineretul progresist din toată Europa s-a făcut criță și a uitat să mai defileze preferând să șadă și să își termine lichorile și prafurile de pe bordură.
3. Pentru o după-amiază Viena s-a mutat la sud, și a devenit Roma. Cu căldura sufocantă dar și cu murdăria inimaginabilă de pe traseul bătut de eroii timpurilor voastre.
4. În opt ore am fost abordat cu mult elan. Mi-a propus să halesc ceva, să beau ceva și să particip la activități de grup cu conținut sexual. Le-am refuzat pe toate cu aceași scuză: sunt plătit la oră și nu pot să iau pauză.
5. Totuși să menții ordinea într-o mulțimă plină de elan agitat era greu fără să pui mâna din greșeală pe un fund sau pe țâță fără acoperâmnt, cum mulți și multe din participanți luaseră cu ei de acasă ca să își arată armonia cu New Age Spirit.
La sfârșit m-am hotărât să mă retrag la domiciliu dar tare aș mai fi avut chef să văd ce s-a întâmplat după apusul soarelui. (pot să îmi închipui)
Ieri am fost la prideparade 2024 în Viena. Centrul blocat o zi cu vreo optzeci de truck-uri din care răsunau bașii muzicii house de se auzeau până la vecinii slovaci și maghiari, câteva zeci de mii de tineri cu tendințe exhibiționiste sau chiar în mod real dedicați fenomenului și o organizare cu forțe de securitate de credeai că însăși președintele american participa la bâțâiala asta generală.
A vreun sfert de secol urmăresc fenomenul. La început binevoitor, paternalist (au și ei dreptul să existe) și azi cu furnicături pe șira spinării, gândindu-mă la miile de oameni care mor zilnici pe front ca să aibă ei dreptul să își reverse inconștiența prin Europa.
Nu mai am nici o simpatie pentru mișcarea LGTBQ (nu știu dacă am scris corect, dar nici că îmi pasă). Îmi recunosc baricadarea în principii învechite.
M-am cam plictisit de hei-rupul ăsta care ne duce la desființarea globală.
Autor: Dan Stoica
Adauga comentariu