Monstruoasa coaliţie care a acaparat întreaga politică românească pune la cale în Parlament ticăloşie după ticăloşie. La umbra unor sterpe discuţii despre majorări ale pensiilor, ticăloşii trec la automat legi cruciale nu doar pentru detonarea suveranităţii naţionale, dar, chiar mai rău, iniţiative care afectează libertăţile individuale.
Nici nu s-au oprit ecourile adoptării scandaloaselor legi ale Justiţiei şi aşa-zişii aleşi pun la cale o nouă mizerie. Vă reamintesc faptul că desfiinţarea Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie a condus la anularea tuturor cercetărilor care se desfăşurau asupra imbecililor care-au instituit starea de teroare judiciară din perioada băsisto-coldistă. De asemenea, vin achitări în lanţ a tuturor „portocalelor” sistemului, astfel încât, la final, toţi vor ieşi „mai curaţi şi mai uscaţi” – vorba reclamei. Iar ca să fie treaba treabă, sunt voci care şoptesc pe la colţuri că foştii cercetaţi pentru abuzurile extraordinare la care i-au supus pe cei anchetaţi urmează să fie reangajaţi în sistem şi să primească retroactiv salariile din perioada în care au fost cercetaţi. Mi se pare corect: într-o ţară în care cetăţeanul îşi ignoră cu atâta uşurinţă drepturile, e normal ca o mână de golani să-l vâneze la fiecare colţ.
Iată că acum, după cum v-am spus, se pune de-o nouă golăneală. Nulitatea Sebastian Burduja a clocit legile securităţii cibernetice care dau SRI şi Ministerului Apărării Naţionale supremaţia în domeniul supravegherii electronice. În acest fel, absolut toate drepturile legate de intimitatea cetăţeanului sunt anulate. Până acum, pentru ascultări era nevoie de o hotărâre judecătorească. Hotărâre care, ştim bine, devenise o formalitate întrucât Securitatea şi-a plantat strategic oamenii în sistemul juridic. Iată însă că Burduja ăl mic s-a trezit să revoluţioneze domeniul, probabil la comanda şefilor, deranjaţi că pentru orice ticăloşie pe care-o pun la cale trebuie să se acopere de hârţoage. Şi uite-aşa, Burduja a lăsat în lege o portiţă care permite SRI şi MApN să dispună după bunul plac de comunicaţia privată a cetăţenilor.
Însă, din păcate, asta nu e tot. Legea transformă inclusiv reţelele private de date în câmp tactic al securiştilor şi melitarilor. Astfel, absolut tot ce circulă prin intermediul reţelelor mele de date poate fi accesat de securişti. Chestiunea în cauză este una livrată în lege exclusiv pentru uzul securiştilor care au ajuns să sufoce economia naţională şi despre care omul de rând efectiv nu are habar. Practic, dacă au interes, intră cu „câmpul tactic” peste tine şi te ascultă cu nesimţire, fără să le pese de nimic. Însă nu doar asta e problema întrucât se merge chiar mai departe de atât. Ministerului Apărării i se dă dreptul să convoace mediul privat pentru „instruire periodică”. Tradus, legea îi dă dreptul MApN să transforme angajaţii pe care-i plătesc eu în securiştii lor deoarece vă imaginaţi lesne ce anume scop au aceste sesiuni de instruire. Nu mai vorbesc că, în conformitate cu legea, se ajunge ca eu să plătesc operaţiunile lor ticăloase!
Desigur, ca să-şi facă de cap cum trebuie, în lege s-a inventat „Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică”(COSC), care este un organ consultativ. Însă acest organ consultativ, în draga tradiţie a lui Moş Teacă … emite hotărâri obligatorii! Aţi mai auzit o asemenea tâmpenie? Evident că nu, dar e nevoie de asemenea cioace legislative pentru ca golanii din sistem să-şi facă de cap.
Ceea ce trebuie să înţelegeţi este că, după Legile Justiţiei – adoptate pentru a permite reluarea de către Securitate a „câmpului tactic”, fără capacitatea de cenzurare pe care a exercitat-o Curtea Constituţională – legea securităţii cibernetice e menită a institui starea securistică de teroare la nivelul simplului cetăţean.
Pe acest blog v-am descris pe larg scandalul ascultării masive a adversarilor politici iniţiată de către premierul Mitsotakis. Gravele abuzuri la care s-a ajuns acolo au fost săvârşite după adoptarea unei legislaţii a supravegherii comunicaţiilor absolut similară celei care e pe cale să se adopte la noi. De fapt, din câte văd, ticăloşii din spate au evaluat fiecare eşec pe care l-au avut în trecut şi, prin intermediul telecomandaţilor, au acoperit acum găurile legislative pentru ca la următorul semnal să poată pune botniţa fără niciun stres. Şi uite-aşa, ceea ce n-a reuşit băsescu cu armata sa de securişti, a reuşit Plăvanul, acest prostovan naţional, lucrând discret şi dând directive care ne vor afecta mulţi ani de-acum înainte.
Vă spun cât se poate de sincer că legislaţia actuală este infinit mai periculoasă decât cea din perioada comunistă. Chiar dacă mulţi nu vor fi de acord cu mine, v-o spun franc: e mult mai uşor acum să comiţi un abuz decât atunci. Probabil veţi spune că pe vremea aceea nu exista limită a abuzului deoarece sistemul se auto-proteja şi, ca cetăţean, erai în bătaia vântului. E însă o diferenţă: pe vremea aceea, într-adevăr, sistemul se auto-proteja sfidând legea. Acum sistemul se auto-protejează deoarece legea îi dă dreptul. Cu alte cuvinte, dacă înainte te călcau în picioare fără a ţine cont de legi, acum legea le dă dreptul să te calce în picioare. Iată la ce s-a ajuns după ce un prost a reuşit să infiltreze toate partidele politice de pe scena ţării, transformând Parlamentul în Marea Adunare Naţională. Vin vremuri tulburi, dragii mei!
Autor: Dan Diaconu
Adauga comentariu