Deși suntem încă departe de cifrele din toamnă și în plus am mai și progresat binișor în materie de vaccinare, guvernul impune acum noi restricții, mai draconice, pe care nu le-a impus atunci. Mai mult decât atât, o face în condițiile în care experiența din toamnă-iarnă ne-a arătat deja că situația din România nu a fost mai proastă decât cea din țări cu restricții mult mai severe, ba chiar a fost mai bună dacă vom compara România cu mai multe state europene din această categorie.
Drept urmare, cred că există două explicații pentru recentul decret de la Cotroceni. Pe de o parte, astă toamnă era campanie electorală. Acum, de bine de rău și cu chiu cu vai, Werner are guwernerul său, deci nu se mai simte nevoit să facă noi concesii populației. Pe de altă parte, e posibil ca prin oportunismul lor balcano-teuton, Orban și Iohannis să-i fi supărat pe mulți din vest, pentru simplul motiv că modelul alternativ românesc, care și-a avut originea în oportunismul politic, i-a pus din nou într-o lumină proastă pe conducătorii din vest și pe experții din sănătate care i-au îndemnat să-și (mai) chinuie popoarele (tot) degeaba.
Spre exemplu, campania globală de presă antisuedeză nu a fost motivată de grija față de vârstnicii din Suedia, ci de grija față de viitorul politicienilor, experților, jurnaliștilor – la care se adaugă și corul societății civile – care le-au impus celorlalte popoare europene niște privațiuni draconice care n-au prea servit la nimic. De aici și bullyingul mediatic la adresa lui Tegnell și a Suediei: era important ca nimeni să nu iasă din rând pentru ca însăși absența unui contraexemplu să facă imposibilă tragerea la răspundere a tuturor celor care au aplicat ortodoxia propovăduită de OMS.
Altminteri, e cât se poate de clar că în spatele noilor măsuri nu se află nici măcar încercarea de a mima câtuși de puțin o abordare științifică, ci doar newsletter-ul primit de Arafat de la OMS și aplicat pe principiul vrem un lockdown ca afară. În plus, ticăloșia guvernanților e deja de ordinul evidenței: ei aplică politica pașilor mărunți tocmai pentru ca societatea să nu se revolte sau, altfel spus, pentru a-și anestezia prada, în condițiile în care doar o revoltă de amploare poate elibera societatea din azilul de nebuni în care a fost întemnițată de secta Martorii lui Covid.
Altfel spus, azi va fi ora zece, peste vreo două săptămâni ora nouă și tot așa până ajungem la ora șase, adică fix atunci când se termină programul de muncă al sclavilor, ceea ce înseamnă că nu vor mai ieși deloc din casă sau vor ieși doar ca să-și facă datoria de sclavi, în cazul în care nu muncesc de acasă. Indiferent dacă credem sau nu în conspirații, e clar că elitele europene au profitat de ocazie și s-au învățat cu dictatura, poate și pentru că dictatura e singurul mod în care pot guverna haosul pe care l-au creat în timp, îmbogățindu-se, mințindu-ne și disprețuindu-și tot mai mult popoarele: de la criza perpetuă a capitalismului și presiunile centrifuge din UE, până la criza ecologică și diversele crize sociale – pauperizare, migrație, terorism – și mai ales înspăimântătoarea revoltă a “populiștilor” (care în cele mai multe cazuri se traduce pur și simplu prin atașamentul față de [vechea] normalitate / refuzul distopiei).
Până la urmă, extinderea unor măsuri care deja și-au dovedit inutilitatea are rol de dresaj: stăpânii s-au învățat cu dictatura și le-a fost bine; s-au îmbogățit și mai mult, fie prin achiziții publice, fie prin concentrarea capitalului, și au fost și la schi cu clasa de mijloc, deși tot ei ne spuneau cât de periculos e mersul la Biserică (apropo, eu propun să se interzică schiul; e un sport mult prea periculos; în fiecare an mor oameni pe pârtii, iar alții rămân cu sechele pe viață). Acum trebuie să ne învățăm și noi cu nelibertatea, chiar dacă nouă ne-a fost rău și suntem în continuare maltratați degeaba. Pentru că așa vor mușchii lor. Și cu cât e mai arbitrară nelibertatea, cu atât mai bine. Așa se formează mentalitatea de sclav: decuplând cât mai mult cu putință rațiunea de putere.
De fapt, nu degeaba, ci ca să ne învățăm cu sclavia, în condițiile în care cei de la putere ne tot repetă de un an că e pentru binele nostru și că e singura formă rațională de guvernare pentru o societate de secol XXI, pe care doar “conspiraționiștii” și “populiștii” refuză să o accepte.
Nu există niciun semn că au de gând să se oprească vreodată. Din contră, pasivitatea oilor le stârnește și mai mult apetitul pentru putere. Ca orice mafioți, au interpretat pasul înapoi făcut de societate anul trecut pe vremea asta – și, trebuie să recunosc, la vremea respectivă și de subsemnatul – ca pe un cec în alb. Pentru eternitate.
Autor: Alexandru Racu
Adauga comentariu