Analize și opinii

Alexandru Petria: “Respect, doamna doctor Flavia Groşan!”

Cu o floare nu se face primăvară, dar e un semn pentru apropierea ei, merge completarea la înţelepciunea populară.

Cazul medicului bronho-pneumolog Flavia Groşan din Oradea arată că sunt speranţe să se schimbe ceva în abordarea tratamentului bolnavilor cu Covid-19. Că este posibilă combaterea bolii fără isterie şi fără risipe financiare aiuritoare, cu omenie.

Ceea ce a declarat ea în presă lasă cu garda descoperită alaiul de răspândaci ai spaimei, care şi-au transformat în modus vivendi expoatarea pandemiei, pentru orice alte scopuri decât beneficiul celor în suferinţă.

Faptul că a avut rezultate spectaculoase, aplicând schema sa de tratament, arată implicit greşelile celorlalţi din sistemul sanitar. Unde se aplică orbeşte proceduri anormale, cu mulţi decedaţi de pe urma lor.

Medicina nu e o ştiinţa exactă, erorile sunt inerente în faţa noului, dar sunt condamnabile persistenţa în greşeli, nerecunoaşterea lucrurilor ce sfidează logica, a practicilor arbitrare.

Exemplul doctoriţei Groşan ar trebui urmat imediat, nu nesocoteşti ceea ce este extraordinar dacă intenţionezi să ai un viitor, cum, din nefericire, e în logica zilelor din România, adesea.

Nu m-a mirat că a început să fie atacată, după doar câteva ore de când numele ei a devenit cunoscut în media naţională. Nemernicii au început să reacționeze. A intrat în joc corul mediocrilor. Se vede că nu-i în spiritul epocii să vindeci oamenii, ci, eventual, să-i omori. Moartea e mai rentabilă. E anchetată de Colegiul Medicilor şi s-a năpustit asupra dânsei inclusiv Radu Tudor. Și cine are naivitatea să creadă că individul e numai ziarist?

Flavia Groşan nu trebuie lăsată să se lupte singură cu sistemul. Are nevoie de solidaritatea şi sprijinul fiecăruia care a mai rămas om. S-o ajutăm ca să ajute bolnavii în continuare.

Respect, doamna doctor!

Autor: Alexandru Petria

NOTA REDACȚIEI:
Alexandru Petria (n. 1968) a debutat în revista Tribuna, în 1983. A publicat următoarele volume: Neguțătorul de arome (poezii, 1991), 33 de poeme (1992), Zilele mele cu Renata (roman, 2010), Deania neagră (proză scurtă, 2011), Călăul harnic (poezii, 2012) și Rugăciuni nerușinate & alte chestii (poezii, 2013), Convorbiri cu Mircea Daneliuc (2013), România memorabilă (interviuri cu scriitori, 2013), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2014), Cele mai frumoase poezii ale anului, Cele mai frumoase proze ale anului (antologii, 2017).
A contribuit cu poezie, proză și interviuri la toate revistele literare importante din țară. După 1989, devine șeful Comisiei pentru Abuzuri și Drepturile Omului în cadrul CPUN Dej și, alături de câțiva prieteni, a pus bazele săptămânalului dejean Gazeta someșeană. A fost redactor și reporter la mai multe publicații: Zig-zag, Cotidianul, Hermes, Partener, Monitorul de Someș. A fondat propria publicație, cu apariție lunară, Realitatea de Bistrița-Năsăud, Dej și Gherla. Poeziile sale au fost traduse în catalană, maghiară, franceză, spaniolă și olandeză.
I s-a tradus, în Olanda, romanul Zilele mele cu Renata/ Mijn dagen met Renata, la editura Nobelman din Groningen, în 2014. În 2018, a revenit ca poet cu volumul Până unde are oxigen dragostea,
Cum văd lumea. Împotriva globalizării și corectitudinii politice, despre dignitism & alte lucruri, ambele apărute la Alexandria Publishing House. Cea mai nouă și controversată apariție este
Timpuri virale. Gânduri pe contrasens  tot la Alexandria Publishing House, în 2020. CARTEA SE POATE COMANDA AICI.

Abonează-te la newsletter