Adoptarea masurilor de austeritate a fost fundamentata pe argumente false

Romanii au fost invinovatiti in masa ca sunt lenesi, au salarii mari si asistenta din partea statului, dar un raport validat de experti europeni arata exact contrariul.
Un document stiintific, elaborat de cercetatori din cadrul Institu­tu­lui National de Cercetari Eco­no­mice  si validat de experti  a ca­ror obiectivitate este mai presus de orice banuiala privind even­tu­ale antipatii politice, atesta ca pretextele oficiale folosite pentru condamnarea ro­ma­nilor la cel mai sever program de aus­te­ritate din UE au fost nerealiste.
Un prim element puternic de pro­paganda in favoarea aplicarii curbei de sacrificiu concretizate prin taierea dras­tica a veniturilor angajatilor, subfi­nan­tarea serviciilor de sanatate si educatie si erodarea puterii de cumparare a intregii populatii prin cresterea aberanta a fisca­li­tatii directe si indirecte l-a constituit mitul productivitatii scazute a mun­cii, care nu justifica salariile mari.

Pe baza da­telor furnizate de Ofi­ciul de statistica al Uni­u­nii Europene – EROS­TAT,  Institu­tul National de Cercetari Economice „Costin C. Kiri­tescu” a calculat produc­tivitatea muncii in industrie si a ajuns la concluzia ca inainte de adoptarea programului de austeritate convenit de Cabinetul Boc cu Fon­dul Mo­netar Inter­na­tio­nal raportul dintre valoa­rea adaugata bru­ta si costul salarial anu­al plasa angajatul ro­man pe o pozitie nici pe departe codasa, cum, oficial, s-a afirmat in nenumarate ran­duri.  Astfel, inainte de declansarea crizei, Romania devansa la acest capitol toate celelalte state membre, explicatia performantei cons­tand in investitiile minime in forta de munca, precum si in salariile foarte mici, comparativ cu media Uniunii. Inutil sa spunem ca produc­tivitatea muncii a continuat sa creasca (fapt recunoscut inclusiv de presedintele tarii) pe masura ce economia s-a  adancit in recesiune, dar nu prin cresterea investitiilor in teh­nologie, ci prin concedieri masive, cu precadere in sectorul privat, si prin dimi­nuarea veniturilor angajatilor, din sec­to­rul public si cel privat deopotriva. In contextul regional si global actual, cand cei care domina pietele sunt campioni intr-ale tehnologiei avansate realizate cu angajati aflati intr-un continuu proces de pregatire profesionala,  este vorba de o crestere artificiala si de scurta durata a indicatorului.

Cel mai „minim“ salariu minim

Un alt argument servit romanilor pentru a-i face sa accepte asaltul asupra nivelului de trai si a drepturilor de care beneficiaza conform legislatiei nationale si europene a muncii este cel al salariului minim „prea mare” comparativ cu al altor europeni. Evaluarile comparative reali­zate de cercetatorii INCE atesta ca salariul minim in Romania reprezenta, in 2008, doar 10,3% in raport cu cel din Belgia, Franta si Olanda. Intre timp, dec­a­la­jul a crescut, Romania ajungand sa se situeze sub Bulgaria, pe care altadata o depasea cu 122%!

Nici teoria potrivit careia statul roman este prea mult implicat in politicile sociale, cheltuind exagerat cu masurile de ocupare a fortei de munca, nu se sustine in realitate. Astfel, Romania aloca 0,4% din PIB/locuitor pentru masurile active si pasive de ocupare a fortei de munca. In­sea­mna aproximativ 250 euro/an/locui­tor, singurii „concurenti” pe care ii avem fiind bulgarii. Belgia, tot tara europeana si tot capitalista, cheltuieste 3,5% din PIB/locuitor in acelasi scop, respectiv 1.050 euro/an/locuitor.

Analiza este validata de experti independenti

Informatiile de mai sus privind evo­lu­tia reala a principalilor indicatori din economia romaneasca pe parcursul celor doua decenii de restructurare prin care aceasta a trecut fac obiectul Raportului national „Anticiparea si managementul restructurarii in Romania”, elaborat de prof. dr. Constantin Ciutacu, director ge­ne­ral adjunct al Institutului National de Cer­cetari Economice „Costin C. Kirites­cu”, in colaborare cu dr. Luminita Chivu, secretar stiintific al aceleiasi institutii, in cadrul unui proiect derulat in toate cele 27 de tari membre ale UE. Documentul este validat de experti europeni independenti, desemnati de catre Comisia Europeana, care, la randul lor, au inclus concluziile cercetatorilor romani intr-un raport final. Astazi, la Bruxelles, are loc prezentarea raportului pentru Romania in fata presedintiei belgiene a UE.

Autor: Ioana Speteanu

Sursa: financiarul.com