Analize și opinii Speaker's corner

Adevărul despre vaccinul Pfizer a ajuns chiar și în Le Monde: presiuni pentru aprobare în regim de urgență

Mai multe documente extrase de la Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) care au fost distribuite pe Dark Web arată presiunea la care era supusă agenția pentru a aproba cât mai repede vaccinul Pfizer-BioNTech, după cum arată o investigație pe această temă publicată de Le Monde.

Documentele confidențiale au fost sustrase de la EMA pe 9 decembrie 2020, iar o parte dintre ele au fost recuperate de Le Monde care le-a verificat cu o echipă europeană de jurnaliști. Documentele cuprind circa 20 de elemente cheie care se referă la dosarul de evaluare al vaccinului Pfizer-BioNTech. Se găsesc aici și 19 emailuri, schimbate între 10 noiembrie și 25 noiembrie de către diverși responsabili ai agenției. Chiar dacă EMA spune că aceste emailuri ar fi fost ”manipulate”, totuși agenția recunoaște că ”emailurile reflectă problemele și discuțiile care au avut loc”.

Printre emailurile având diferiți destinatari și date precise, deci fiind mai puțin susceptibile de a fi fost manipulate, cinci dau prilejul palpării efective a presiunii cu care se confrunta agenția pentru a aproba cât mai repede primul vaccin contra Covid 19. Într-un schimb din 12 noiembrie, un responsabil al EMA semnalează de exemplu o discuție cu Comisarul European pe sănătate, Stella Kyriakides. Aceasta se angajase ca toate statele membre să primească vaccinul în același timp și atunci ar fi insistat ca statele să nu fie ”forțate” să mai utilizeze procedurile naționale de autorizare din cauza amânărilor care ar fi rezultat din acest proces oficial. Potrivit unei directive a UE, statele pot într-adevăr să utilizeze medicamente neautorizate de EMA în caz de epidemie.

Pe 19 noiembrie, un înalt responsabil al EMA a evocat în egală măsură o conferință telefonică purtată cu Comisia Europeană care s-ar fi desfășurat într-o ”atmosferă mai degrabă tensionată, uneori chiar un pic dezagreabilă, care dă o idee la ce se poate aștepta EMA dacă așteptările nu sunt împlinite, indiferent dacă aceste așteptări sunt realiste sau nu”.

A doua zi, într-un schimb de mesaje cu Agenția daneză a medicamentelor, același responsabil se arată surprins de faptul că Ursula von der Leyen, președinte al Comisiei Europene, a ”identificat în mod clar cele două vaccinuri care ar putea fi aprobate până la sfârșitul anului (Pfizer-BioNTech și Moderna). Sunt încă probleme cu acestea două”, subliniază oficialul.

Probleme majore pentru vaccinul Pfizer

Celelalte documente sustrase în decembrie 2020 și care nu sunt suspecte de manipulare de către EMA se referă la câteva dintre aceste ”probleme” și, în mod special, la cele legate de vaccinul Pfizer-BioNTech.

Se poate vedea astfel că în noiembrie, agenția europeană formula trei ”obiecții majore” față de acest vaccin: câteva locații de fabricare nu fuseseră încă inspectate, lipseau încă date despre loturile de vaccinuri comerciale și, mai ales, datele disponibile revelau diferențe calitative între loturile comerciale și cele care au fost utilizate în timpul testelor clinice. Asupra acestui punct din urmă evaluatorii păreau cel mai preocupați.

Într-adevăr, pentru a trece de la stadiul clinic la stadiul comercial, fabricanții au fost nevoiți să schimbe procesul de fabricare și au investit în noi linii de producție și în fabrici noi. Asemenea modificări ar explica diferențele în compoziția exactă a vaccinurilor, în particular diminuarea gradului de integritate al ARN.

Acesta este însă elementul crucial al vaccinului care permite, o dată injectat în celule, să fie fabricată proteina Spike a virusului care să învețe sistemul imunitar să recunoască agentul pathogen și să îl neutralizeze. Vaccinurile utilizate în teste clinice dețineau între 69 și 81 la sută ARN integral, adică secvența întreagă permițând fabricarea proteinei Spike. În schimb, datele despre loturile fabricate în noile linii de producție arătau procentaje mai slabe, 59 la sută în medie. Câteva loturi coborau chiar până la 51, 52 la sută. ”Un aspect blocant”; spune EMA pe 23 noiembrie.

Conținutul vaccinului, păcăleală în toată regula

Întrebarea care se pune este de a ști dacă acest procentaj de ARN mai slab ar putea să afecteze nu doar eficacitatea vaccinului, ci și securitatea sa, pentru că mai puțin ARN integral înseamnă mai multe impurități, adică ARN trunchiat.

”Avem în mod frecvent ARN mai scurt sau mai lung în aceste produse. Îl filtrăm în funcție de talia molecule, dar această filtrare este dificilă la scară mare”, a comentat Steve Pascolo, cercetător la spitalul universitar Zurich, care lucrează de 20 de ani asupra vaccinurilor ARN (co-fondator al CureVac în 2000, el a părăsit această afacere și are astăzi proiecte comune cu BioNTech.

Aceste ARN trunchiate nu pot, în mod evident, să fie traduse în proteina Spike. Totuși, datele furnizate către EMA indică faptul că, la un procent de ARN complet de 62 la sută, proteina este totuși produsă în cantități comparabile.

”În primele încercări ale BioNTech, existau răspunsuri imunitare cu un singur microgram de ARN, arată Steve Pascolo. Vaccinul este făcut să aibă 30 de micrograme, așadar are marjă destulă”, potrivit publicației citate.

Acesta este și punctul de vedere al Administrației Hranei și Medicamentelor din SUA (FDA), cu care EMA era în contact. ”Chestiunea conținutului din purtătorul de ARN nu este percepută ca find una majoră” pentru FDA, explică un responsabil al EMA într-un email datat 23 noiembrie.

După cum apare în acest mesaj, problemele de fabricație și de control al calității nu afectează autorizarea utilizării de urgență (pusă în practică în SUA, în Canada sau în Marea Britanie). Aceasta nu constituie în realitatea o autorizare a vaccinului însuși, ci o autorizare a utilizării sale temporare. Utilizarea de scoatere pe piață temporară, pe care o vizează EMA, pare dimpotrivă mai constrângătoare în acest punct. De unde această necesitate de a se ”alinia la specificațiile comune” ale EMA, FDA și Agenția canadiană ”pentru a evita ca o regiune să obțină tot materialul sub-optimal”, se poate citi într-un email de peste câteva zile.

Pe 26 noiembrie, BioNTech și Pfizer au ocazia să răspundă obiecțiilor EMA. Sunt în curs inspecții ale diferitelor site-uri, după cum se poate citi în prezentarea lor. Ei propun atunci să crească rata de integritate minima a ARN-ului la 60 la sută în aceste prime etape de fabricație pentru a evita ca în produsul final să se ajungă la sub 50 la sută, ceea ce apare ca și criteriu de acceptare în toate documentele consultate. În prezentarea lor, fabricanții acestui vaccin numit Comirnaty afirmă că aceste diferențe de cantitate în ARN ”nu ar trebui să afecteze” nici eficacitatea, nici securitatea produsului lor. Unele din aceste loturi au fost utilizate în teste clinice.

L-au aprobat fără să fie convinși

Dar EMA nu pare încă a fi convinsă, de vreme ce ultimele documente sau schimburi de mesaje disponibile nu permit încă depășirea acestei ”obiecții majore”. O captură de ecran a unui mail transmis pe 30 noiembrie între EMA și fabricanți confirm acest lucru: ”aceste probleme sunt considerate critice, în particular în contextul noutății acestui tip de produs și a experienței limitate, este așteptată așadar o strategie de control mai strictă”.

Într-unul din ultimele rapoarte accesibile se vede totuși că o ajustare a procedurilor de fabricare ar permite regăsirea unor niveluri de integritate în jur de 75 la sută, comparabile așadar cu loturile din testările clinice.

La trei zile după acest moment, pe 3 decembrie, Wall Street Journal publica un articol despre problemele de producție ale vaccinului Pfizer.

”Anumite loturi de materie primă de la început nu corespundeau normelor. Am rezolvat problema, dar am ratat timpul necesar pentru a răspunde expedierilor prevăzute în acest an”, explică ”o persoană implicată direct în dezvoltarea vaccinului Pfizer”.

Pfizer nu a dorit să se pronunțe pe acest subiect la solicitarea publicației franceze menționate, menționând doar ancheta în curs la EMA asupra cyber-atacului. Iar pe 15 ianuarie 2021, BioNTech și Pfizer anunțau din nou întârzierea livrărilor, invocând lucrări necesare la uzina belgiană din Puurs.

Solicitată, EMA a confirmat că problema de calitate ar fi fost rezolvată în cele din urmă. Și Comisia Europeană a răspuns solicitării Le Monde, afirmând că aceste discuții ”nu au impietat niciodată asupra independenței agenției și nu au interferat niciodată în nici o manieră cu integritatea misiunii EMA în ceea ce privește evaluarea vaccinurilor-candidat sau a altor medicamente”.

Indiferent de lectura acestor documente, faptele sunt următoarele: vaccinul Pfizer-BioNTech va fi aprobat în cele din urmă pe 21 decembrie 2020 de către EMA, adică la trei săptămâni după Marea Britanie și la două săptămâni după SUA, ceea ce arată că Agenția europeană și-a luat un oarecare timp pentru a rezolva această problemă de calitate înainte de a da undă verde. O amânare care a fost considerate oricum ”greu de acceptat de către Comisia Europeană”, conform unui schimb de emailuri între colegii din EMA, din 19 noiembrie. ”Orice am face, accelerarea procesului pentru a ne alinia cu alte agenți sau luarea timpului necesar pentru a avea o garanție robustă, EMA va trebui să se confrunte cu întrebările și criticile diverselor părți (Comisia Europeană, statele membre, Parlamentul European, media, publicul larg)”, scrie un înalt responsabil al agenției.

Autor: Teodor Bujor

Abonează-te la newsletter