Domnilor politicieni aleși, parlamentul zis al României, in cadență militară se poate spune, cu celelalte legislative ale celorlalte state europene, merge inainte spre abisul intunecat al Istoriei, prin legiferarea, dincolo de opoziția majorității populației și a cetățenilor care v-au trimis in parlament, a celui mai odios act politic prin consecințele sale grave, pe care omenirea l-a cunoscut, de la regimurile naziste incoace, care au insângerat Europa secolul trecut.
Nu trebuie să umblăm cu menajamente când vorbim de atrocitatea pe care tocmai ne-o pregătiți: existența „certificatului”, a cărui necesitate nu poate fi susținută de niciun fel de argument, pentru că intră in coliziune brutală direct cu ființa umană creată de Dumnezeu, este o abominație cum nu s-a mai văzut până acum.
Și pentru zelul vostru, domnilor parlamentari, de a frânge Constituția și a ingenunchea voința poporului, făcând lege, la comandă străină, acest „certificat”, nu veți fi iertați și, nu știu când, dar cu siguranță veți da socoteală.
In esență acest „certificat” este un instrument de exercitarea a puterii prin șantaj al statului asupra individului, care se vede constrâns, printr-o lege care ii incalcă drepturile fundamentale, o dată să-l accepte, apoi să se supună tot restul vieții rigorilor lui, pentru accesul, condiționat și controlat desigur, la propriile drepturi și libertăți, anulate prin abuz de putere al autorităților statului (politice, juridice, militare, administrative, etc).
In aceeași măsură „certificatul” este și un instrument de control al individului, prin asignarea codului unic QR și inregistrarea identității sale, ca și fiecare aspect de viață al beneficiarului astfel digitalizat și incărcat in uriașele pușcării de date ale cyber space…
Practic așa-zisul certificat, pe care „aleșii poporului” vor cu tot dinadinsul, pentru niște avantaje de moment și impotriva cvasi-majorități populației să-l facă lege (supremă) in stat, este echivalentul incarcerării pentru totdeauna a individului și anulării intregului eșafodaj instituțional și legislativ construit de-a lungul istoriei, in relația stat-cetățean.
Este elementar de sesizat, că odată devenit lege, așa-zisul certificat, prin condiționările aduse in viața individului (neconstituționale, desigur), devine practic principalul și unicul act doveditor, prin care statul atestă sau nu, in funcție de obediența și conformismul deținătorului său, calitatea sa de cetățean.
Toate celelalte acte și documente, prin care cetățeanul era recunoscut ca atare de către stat, deci la pachet cu drepturile consfințite de Constituție, pierzându-și nu numai intâietatea și importanța, devenind caduce, dar și utilitatea, din moment ce doar prin raportare la obligațiile incluse in „certificat” mai ești recunoscut ca cetățean sau dimpotrivă, deși plătitor de taxe și impozite, decăzut din drepturile tale.
Altfel spus, este la fel de simplu de observat, că statul, prin reprezentanții aleși ai poporului și administratorii săi instituționali, a rupt unilateral „contractul cu cetățeanul”, devenind din ocrotitor, inamicul său declarat.
Ori in condițiile acestea, de anomie, de război deschis declarat de stat cetățeanului, cetățeanul la rândul său, se vede eliberat de obligațiile și constrângerile „contractuale” pe care le avea cu statul, având in mod natural și pe cale de consecință directă, nu doar libertatea intrinsecă dobândită prin naștere de a reacționa, dar și dreptul ori chiar obligația față de el și cei care depind de el, de a se apăra, violent in ultimă instanță dacă situația o cere, așa cum crede de cuviință, de atacul, oricum disproporționat al statului, deținător al instrumentelor de forță, la existența sa.
Nu e de joacă.
Treziți-vă așadar din beția iluzorie a puterii efemere și veniți alături de popor…
Autor: Petre Caluian
Sursa: Petre Caluian Facebook
Adauga comentariu