Cum nu vii tu Ţepeş, doamne…?

În aceste vremuri  de cumplită dezbinare, confuzie, nesiguranţă, neîncredere şi trădare, vremuri nemaîntâlnite în istoria de peste două milenii a poporului român, un personaj din negura istoriei le stă în minte românilor mai puţin manipulaţi de către sistemul politic diabolic. În contextul politico-social actual, VLAD ŢEPEŞ, făcătorul de dreptate, este un personaj mult invocat…! Privind în istoria îndepărtată, când un domnitor justițiar, iubitor de neam şi adevăr, pedepsea cumplit pe oricine îndraznea să încalce legea  – și pe atunci legea era… lege şi nu fărădelege ca în prezent, când duşmanii ţării din interior şi din exterior îşi fac propriile legi după bunul plac, astfel să aibă dreptul de a fura liniştiţi fără sa fie traşi la răspundere, putem să facem o paralelă între acele timpuri ale domniei PRINCIPELUI LEGIUITOR şi vremurile actuale, și, presupunând că Ţepeş ar învia, atunci, fără dubii, am avea convingerea că, oripilat de dezastruoasa situaţie a neamului românesc, ar lua imediat măsuri pentru revenirea la normalitate. Românul providențial care l-a înfruntat pe marele Mohamed Cuceritorul, întinzându-i multe capcane şi refuzând să-i plătească tribut, s-ar fi războit astăzi, neîănfricat, cu străinii care ne calcă teritoriul şi ne fură resursele otrăvind pământurile, apele și sufletele românești.

În loc de sondele pentru exploatare a gazelor de şist în acele locuri, ar fi apărut păduri dese de ţepe… cu fundurile reprezentanţilor și corupților Chevron  înfipte în ele… adânc până la ochii holbaţi de groază. Iar „casei de nebuni” (recte Parlamentul…) și de criminali trădători (Guvernul), i-ar fi dat foc Voievodul chiar în plenul şedinţelor când şleata de hoţi s-ar fi adunat să dea noi și noi lovituri amărâţilor de români. Iar reprezentanţilor și lacheilor F.M.I., cărora iudele cu nume românesc le-au închinat ţara, le-ar fi înfipt piroane pe măsură în cap, aşa cum a făcut odinioară cu solii otomani care refuzau să îşi dea jos turbanele în faţa lui, vădind sfidare și lipsă de respect. La Roşia Montană ar fi săpat multe gropi adânci în care ar fi turnat acid sulfuric peste hoiturile canadienilor nesătui de aur…

Nu scriu aceste fraze doar ca pe un exerciţiu de imaginaţie, ci s-ar cuveni să fie o o lecţie de istorie din care am avea ce învăţa. File și lecţii de istorie există suficiente încât, actele de curaj ale înaintaşilor noştri, să ne poată mobiliza la unitate şi schimbare. Dar, din nefericre, românilor din timpurile de acum  le lipseşte solidaritatea, le lipsește credinţa în Dumnezeu și în stat. Lehamitea, dezamăgirea, manipularea şi dezgustul îi ţin dezbinaţi pe mai departe. „Ţepele” destinate celor care ne conduc prăpăstios destinele ne vizează pe noi, la figurat… Primim zilnic țepe… şi, totuși, ne conformăm…

Fie că ne place să recunoaştem, sau nu, ne-am făcut părtaşi la starea de anormalitate și delir în care am ajuns ca popor, sau mai bine zis ca populaţie și nu ca neam, deoarece nu mai deţinem atributele unui popor de ceva vreme, și, pentru a ne întoarce la obârşie, trebuie să ne redobândim identitatea aproape pierdută. În mod direct sau indirect, conştient sau inconştient, am luat și continuăm să luăm parte la acest proces de schimbare, de falsificare totală a valorilor socieții.

Românii opun rezistență schimbării, doar și prin prin ignoranță și votul ca de orbi. Majoritatea refuză să vadă realitățile dramatice. Se plafonează de acel mereu „nu se poate schimba nimic… suntem prea mici…” și fiecare subiect este manipulat de sistem… Doar o mică parte dintre români parte dintre români gândesc altfel . Majoritatea uită de puterea conștiinței colective, uită de drepturile pe care le au ca cetățeni, se mulțumesc să primească foarte puțin, atât cât să le poate asigura la limita subzistenței traiul de pe o zi pe alta, fiind disperați după informații intoxicatoare din publicațiile infecte  care alterează simțul realității și nepăsători la informațiile juste, utile care transmit contrariul. Astfel, părem că toți ignorăm importanța istoriei, faptele înaintașilor și nă ne complacem în minciună, manipulare și false percepții. Cunoașterea adevărului istoric este esențială pentru determinarea schimbării mentalității.

Noi, naționaliștii militanți, asumându-ne rolul de mesagerii dreptăţii, ca urmaşi ai lui Ţepeş-Vodă, luptăm în continuare pentru redobândirea drepturilor confiscate. Poate că, totuși, nu degeaba facem apel la trezirea conştiinţei naționale a românilor. România se îndreaptă, se pare, spre dictatura satanistă ce va fi instaurată de către promotorii oculţi ai globalizării.

Totuși, în România există și un lider spiritual îndumnezeit, un om al maselor, un patriot cu sufletul şi conştiinţa curate, cu credinţă în spiritul justițiar, în Neam și Țară. Dumnezeu ni l-a trimis ca salvator al naţiunii române. Dar trebuie ajutat să îşi îndeplinească misiunea divină cu ajutorul poporului care trebuie să îi iasă în întâmpinare și să îl susțină. Acest îndrumător aşteaptă şi sprijină neabătut deşteptarea conştiinţei naţionale.

Autor: Andreea Arsene

Sursa: Ziarul Natiunea