Mita se cere cu piciorul pe sub masă

Ambasadorul francez Henri Paul a descris cum oficialii români le cer mită investitorilor

Oficialii români le cer investitorilor străini mită, făcându-le semne aluzive pe sub masă. Modalităţile prin care au­torităţile române îşi comunică do­rinţa de a primi mită au fost descrise de ambasadorul francez la Bucureşti, Henri Paul, care a răspuns în mod clar „Da” atunci când a fost întrebat dacă investitorilor francezi li s-a ce­rut mită în România. „(Oamenii de afaceri francezi – n.r.) mi-au spus  ce a spus ambasadorul american. Adi­­că mi-au spus că au existat cazuri de corupţie”, a relatat ambasadorul, într-un interviu acordat Mediafax. „Ce­­reri explicite de mită?”, a întrebat re­­porterul. „Da”, a răspuns oficialul, iar apoi, întrebat din partea cui au ve­nit aceste cereri, ambasadorul fran­cez a explicat: „Au fost propuneri alu­­zive/discrete («appels du pied»), ştiţi cum se face”. „Cu piciorul?”, a re­venit întrebarea reporterului, după care Henri Paul a confirmat şi a exemplificat cu un semn cu piciorul fă­cut pe sub masă. „Vreţi să spuneţi semne”, a insistat reporterul. „Da, semne. Iar eu le-am spus: «Uitaţi, mergeţi şi spuneţi asta la poliţie. Duceţi-vă şi adresaţi-vă justiţiei. Eu nu sunt nici poliţia, nici justiţia»„, a răs­puns ambasadorul francez.

„Franţa a semnat toate con­ven­ţiile internaţionale contra spălării ba­ni­lor, contra traficului… Deci, noi nu dăm niciodată mită. Niciodată. Nu putem. Nu este deontologia între­prin­derilor franceze. Întreprinderile franceze care au venit în România vor să fie exemplare. Şi sunt exemplare”, a susţinut acesta. „V-am spus şi repet: nu sunt eu poliţia şi nici jus­tiţia. Însă în orice caz, cred că am­ba­sa­dorul american a fost foarte curajos să spună acest lucru. Şi mai cred că este foarte bine că a spus. Ştiţi, e mult mai uşor pentru el decât pentru mine să spună asta”, a explicat diplomatul francez.

Despre mita cerută de oficialii ro­mâni a vorbit şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, care a de­clarat că fiecare dintre predecesorii săi din ultimii 15 ani a primit plângeri din partea companiilor ame­ricane despre acte de corupţie. „Fie­care ambasador care a fost aici – pro­ba­bil în ultimii 15 ani – ştie de astfel de alegaţii . Este o preocupare majoră, iar companiile americane se plâng de acest lucru de 15 ani”, a spus Gi­ten­stein. Nici ambasadorul american nu a dat nume, însă a precizat că „cele mai mari preocupări ale companiilor americane sunt legate de deciziile ministeriale şi licitaţii în mod special”, unde oamenii de afaceri au sentimentul că „acestea sunt câştigate de competitori, pentru că au făcut ceva nepotrivit”.

Anterior ambasadorului american, şi investitorii britanici s-au plâns că până şi activităţile curente din România sunt afectate de corupţie. „Cred că este scandalos să trebuiască să dai mită pentru un doctor. Este inacceptabil ca pentru acţiunile de rutină să fie nevoie să dai mită”, a declarat  Raymond Breden, noul pre­şe­dinte al Camerei de Comerţ Ro­mâno-Britanice (British Roma­nian Chamber of Commerce, BRCC). De asemenea, el a afirmat că primeşte plângeri din partea membrilor BRCC pri­vind cazuri de corupţie în România şi că nivelul corupţiei nu s-a schimbat în ultimii ani, dar că a sufe­rit unele modificări. Dacă până la sfâr­şitul lui 2006 era solicitată mită pentru introducerea în ţară a unor pro­duse, după 2007 cazurile de co­rup­ţie au loc cel mai des la procedu­rile de achiziţii publice. Cele două mari zone de corupţie din România sunt legate de proiectele de investiţii pu­blice, care implică sume mari de bani, şi, a doua, de  rutină, precum vizita la un doctor. În toamna anului trecut, cancelarul german Angela Merkel, aflat în vi­zită la Bucureşti, a pus pe tapet un subiect asupra căruia i-au atras atenţia investitorii germani din Ro­mânia.

„Cancelarul Merkel a spus că fir­mele germane sunt preocupate de fap­tul că procedurile de achiziţie pu­blică nu sunt transpa­rente. Oficialul a arătat că investitorii sunt preocupaţi de modul în care sunt atribuite contracte publice”, au relatat surse parti­ci­pante la discuţiile pe care Merkel le-a avut la Bucureşti. „Nişte proceduri transparente, clare, privind condiţiile juridice promovează investiţiile în ţara dumnea­voastră”, a spus şi An­gela Merkel la finalul întâlnirii cu pre­mierul Boc. Acelaşi mesaj l-a trans­mis cancelarul german şi după dis­cuţiile cu preşedintele Băsescu: „Jus­tiţia, transparenţa sunt importan­te pentru investitorii germani”, a spus Merkel.

În spaţiul Schengen, nu mai devreme de finalul lui 2012
Henri Paul a mai amânat puţin şi termenul la care Ro­mâ­nia ar putea intra în spaţiul Schengen, vorbind des­pre sfârşitul lui 2012. „Şi noi spunem aşa: dacă raportul MCV de anul acesta, din luna iulie, este unul favorabil – chiar dacă noi nu facem legătură între MCV şi aderarea la Schengen, ea există pentru unii dintre par­tenerii noştri… Deci, nu ar fi inutil să existe un raport pozitiv. Şi am putea accepta la Consiliul JAI din septembrie eliminarea frontierelor aeriene. Cu alte cu­vin­te, pur şi simplu pasagerii care vin pe aeroportul din Bucureşti, sosind din Franţa, de exemplu, nu vor mai fi nevoiţi să-şi prezinte sistematic paşaportul. Aceasta ar fi diferenţa.

Apoi, dacă un al doilea raport va fi fa­vo­rabil, cred că ne vom putea convinge par­te­nerii să ajungem în stadiul eliminării tuturor fronti­e­relor la sfârşitul lui 2012”, a explicat el. Luna trecută, miniştrii de Interne din UE au decis ca aderarea Ro­mâ­niei şi Bulgariei la Schengen să fie discutată în septembrie. Fran­ţa, Germania şi Finlanda, ţări cunoscute pentru atitudinea lor critică faţă de aderarea României şi Bulgariei la Schengen, nu au ridicat obiecţii, dar Olanda a anunţat că se va pronunţa asupra cererilor de aderare a celor două ţări în 2012.

sursA: jurnalul.ro