În politica românească, există teme și imagini narative care, la un moment dat, au avut o putere uriașă. Două dintre acestea sunt „anticorupția” și „pericolul rusesc”, ambele folosite intens de tabăra anti-PSD pentru a mobiliza electoratul și a câștiga alegerile. Aceste două „bau-bau-uri” au avut succesul lor, reușind să propulseze doi președinți anti-PSD în funcție: Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Însă astăzi, puterea lor de convingere a scăzut scăzut semnificativ. După trei decenii de folosire intensă, aceste teme sunt prea uzate, iar electoratul e tot mai imun la mesajele „înfricoșătoare” care le-au însoțit.
De ce nu mai funcționează strategiile vechi?
Povestea anticorupției a fost una dintre cele mai importante mobilizatoare de emoții pentru electoratul anti-PSD. Însă, după treizeci de ani de campanii electorale care s-au axat pe acest subiect, românii sunt tot mai puțin impresionați. Motivul este simplu: publicul a devenit tot mai conștient de complexitatea și, uneori, de ambiguitatea acestei lupte împotriva corupției. După cazuri intens mediatizate, procese controversate și achitări surprinzătoare, mulți se întreabă cât de obiectivă și reală a fost această luptă. Din păcate, pentru majoritatea românilor „anticorupția” a devenit sinonimă cu o armă politică, folosită mai degrabă pentru a elimina adversarii decât pentru a curăța cu adevărat sistemul.
De asemenea, tema „pericolului rusesc” a avut și ea un impact puternic într-o țară cu o istorie marcată de influența sovietică. Dar, în contextul actual, o mare parte a electoratului nu mai percepe Rusia ca pe o amenințare imediată. Deși războiul din Ucraina și tensiunile internaționale continuă, pentru românul de rând, problemele urgente sunt mai degrabă economice și sociale: facturile la utilități, inflația, șansele unei vieți decente în țară. Atunci când marile probleme ale zilei sunt legate de supraviețuirea economică, teama de Rusia devine un element mai degrabă abstract.
Un electorat mai pragmatic și reconfigurarea politicii
Românii par să devină mai sceptici și mai pragmatici. Politicienii care insistă pe temele amintite, ar trebui să ia în calcul schimbarea profundă care se petrece în rândul electoratului. La fiecare ciclu electoral, românii devin mai atenți la nevoile lor imediate și sunt mai puțin dispuși să fie conduși de mesaje care exploatează frica sau ura față de o tabără sau alta. Crizele economice recente, pandemia și incertitudinile din prezent îi fac să își dorească soluții, nu doar campanii negative sau atacuri între tabere politice.
Astfel, vedem o schimbare interesantă în peisajul politic românesc: pro-PSD-iștii și suveraniștii câştigă teren, în timp ce anti-PSD-iștii pierd din influență. Această evoluție nu vine dintr-o susținere oarbă pentru o formațiune sau alta, ci mai degrabă din oboseala electoratului față de aceleași mesaje repetitive și neproductive. Atunci când același narativ este vehiculat la nesfârșit, el își pierde efectul – oricât de puternic a fost inițial.
„Ghinion” – dar de data aceasta pentru cine?
Tabăra anti-PSD pare să se afle într-o „pană de idei”. Nu reușește să aducă teme noi, care să vorbească despre realitatea pe care o trăiesc românii. De fiecare dată când românii cer soluții pentru probleme economice, aceste voci revin obsesiv la „anticorupție” și „pericolul rusesc”. Însă electoratul, dezamăgit de răspunsurile simpliste, începe să se orienteze către alte opțiuni politice. Istoria demonstrează că atunci când un mesaj electoral nu mai corespunde realității, el devine ineficient. Iar acum, „ghinionul” pare să fie chiar al celor care încă mai mizează pe aceste teme vechi.
Un apel la maturitate politică
În mod cert, România are nevoie de o politică matură, care să se concentreze pe soluții concrete și să lase deoparte strategiile perimate. Când criza economică afectează profund traiul zilnic al populației, când tinerii pleacă în continuare masiv din țară, iar infrastructura rămâne în urmă, mizele politice ar trebui să se schimbe. Partidele care vor să câștige încrederea românilor trebuie să renunțe la temele fantomă și să răspundă la întrebări urgente: Cum facem viața mai bună pentru românii din țară? Cum îmbunătățim educația, sănătatea, infrastructura? Cum redresăm economia și cum construim un viitor pentru tinerii noștri?
Această schimbare de ton ar putea atrage nu doar susținători noi, ci și un respect mai mare din partea unui electorat tot mai sceptic față de mesajele fără substanță. Orice strategie electorală care nu se aliniază realităților și nevoilor actuale va fi, mai devreme sau mai târziu, ignorată.
În loc de concluzie
Personal cred că ne aflăm în fața unei perioade de maturizare a electoratului românesc. O perioadă în care mesajele de „anticorupție” și „pericolul rusesc” sunt treptat înlocuite de o cerință clară pentru soluții reale. România nu mai are timp de pierdut cu lupte sterile între tabere. Avem nevoie de o politică onestă, de un dialog constructiv și de lideri care să inspire încredere, nu teamă. Căci, în final, nu „baubau-rile” ne vor construi viitorul, ci capacitatea noastră de a ne uni și de a găsi soluții împreună.
Autor: Dragoş Huţuleac
Adauga comentariu